Apartamente cu chirii simbolice în București: zeci de magistrați plătesc și 60 de lei pe lună datorită contractelor vechi. În centrul Capitalei, unde prețurile chiriilor pe piața liberă ating sume exorbitante, zeci de apartamente din fondul
locativ al Ministerului Justiției sunt ocupate de magistrați activi sau pensionați care plătesc chirii aproape simbolice, uneori chiar și 60 de lei pe lună.
Situația este posibilă datorită unui cadru legislativ învechit, care permite persoanelor cu contracte încheiate înainte de modificarea legii să păstreze aceste locuințe pe termen nelimitat. Deși Legea 303/2022 a introdus restricții privind păstrarea locuințelor de serviciu după pensionare, acestea nu se aplică celor care au semnat contractele înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi.
Potrivit unor date recente, peste 80 de chiriași, majoritatea magistrați sau angajați din sistemul juridic, locuiesc în imobile ale Ministerului Justiției pentru sume cuprinse între 60 și 197 de lei, indiferent de poziționarea și confortul apartamentelor. Mulți dintre ei sunt pensionari de ani buni și dețin deja alte proprietăți personale.
Magistrați pensionați, chirii neschimbate din 2007
Tarifele au rămas aceleași încă din 2007, când a fost stabilit cadrul normativ prin Hotărârea de Guvern nr. 310/2007, iar legea nu a mai fost actualizată. Potrivit unei analize realizate de Europa Liberă, 36 dintre cei 81 de chiriași sunt pensionari cu pensii speciale, iar unii au părăsit sistemul judiciar de peste un deceniu.
În vârful clasamentului, 15 persoane achită 197 de lei, 13 plătesc 194 de lei, iar 12 au chiria minimă – doar 60 de lei lunar.
Cazurile sunt diverse. De exemplu, Valentin Bădiță, judecător la Curtea Militară de Apel, locuiește împreună cu soția sa, grefier la Tribunalul Militar București, într-o astfel de locuință, deși familia deține un apartament în Bragadiru și alte proprietăți în Gorj. Mihail Dafina, pensionat în 2021, beneficiază în continuare de un apartament de 109 mp în Chitila, județul Ilfov. Ingrid Luciana Mocanu, fostă angajată a Ministerului Justiției și ulterior la ANRP, s-a pensionat după 25 de ani de activitate și păstrează locuința de serviciu conform legislației anterioare.
Situații similare au fost semnalate și în trecut. În 2005, patru judecători ai Înaltei Curți – Lidia Bărbulescu, Victor Pașca Cameniță, Dragoș Bărcănescu și Victor Pavel Perju – au cerut aprobarea pentru a cumpăra apartamentele de serviciu pe care le ocupau, invocând drepturi deja câștigate.
Modificările legii și efectele lor limitate
Prin Legea 303/2022, Parlamentul a introdus interdicția ca magistrații să păstreze locuința de serviciu după pensionare. Însă modificările nu au impact retroactiv: „În privinţa contractelor de închiriere încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, potrivit dispoziţiilor art. 79 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 (abrogată), această categorie de personal îşi menţine, prin voinţa legiuitorului, drepturile locative pe tot parcursul vieţii”, explică Ministerul Justiției.
Mai mult, „în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere și, după caz, soțul sau soția acestuia își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții”.
Pentru contractele încheiate după 2022, situația s-a schimbat radical: „Contractul de închiriere a locuinţelor de serviciu încetează la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului”, precizează ministerul.
Ministerul Justiției: „Legislația este învechită și va fi reevaluată”
Instituția administrează în prezent 89 de locuințe în București, destinate personalului propriu și angajaților instituțiilor subordonate, inclusiv celor din probațiune. Într-un comunicat oficial, Ministerul recunoaște că „normele care stabilesc nivelul chiriilor nu au fost modificate din 2007” și că „va aduce la cunoştinţa iniţiatorilor necesitatea actualizării acestor cuantumuri”.
În prezent, cuantumul chiriei este determinat în baza tarifelor stabilite în 2007 și ajustate printr-un coeficient raportat la taxele locale.
O problemă sensibilă în context bugetar
Aceste situații generează controverse în contextul presiunilor asupra bugetului public și al discuțiilor despre echitate în accesul la locuințe. Deși legislația s-a schimbat, cei care beneficiază de contracte vechi își pot păstra locuințele „pe tot parcursul vieții”, fără obligația de a le elibera, chiar dacă dețin proprietăți personale sau au venituri considerabile din pensii speciale. Ministerul Justiției a confirmat că nu poate face publică lista beneficiarilor, invocând regulile privind protecția datelor personale.