Când intră pensiile pe card în luna septembrie

Pensiile în septembrie 2025: calendar, noutăți fiscale și comparații regionale

Milioane de români, fie din țară, fie din străinătate, așteaptă cu nerăbdare virarea pensiilor aferente lunii septembrie 2025. România are în prezent aproape cinci milioane de pensionari, iar pentru mulți dintre ei aceste venituri reprezintă principala sursă de trai. Calendarul de plată, regulile fiscale și reformele în curs sunt subiecte urmărite îndeaproape, mai ales în contextul schimbărilor economice și demografice.

Calendarul de plată în septembrie 2025

Plata pensiilor se face, ca de obicei, în două etape:

  • Prin poștă: aproximativ 2,5 milioane de pensionari își primesc banii direct de la factorii poștali. Distribuția a început pe 1 septembrie 2025 și se încheie pe 15 septembrie 2025. Dacă pensionarul nu este găsit acasă, suma poate fi ridicată de la oficiul poștal în termen de două zile lucrătoare.
  • Pe card: cei care au optat pentru transfer bancar primesc pensiile pe 12 septembrie 2025, zi de vineri, lucrătoare. În acest fel, banii devin disponibili punctual în conturi, conform anunțului Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

  • În străinătate: pensionarii români care locuiesc peste hotare vor primi pensiile începând cu 20 septembrie 2025.

Noutăți legislative și fiscale

Începând cu 1 august 2025, a intrat în vigoare o modificare importantă: pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei lunar sunt impozitate cu o contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%, reținută direct la sursă. Măsura vizează pensiile mari și urmărește echilibrarea bugetului de stat.

Totodată, reforma sistemului de pensii prevede egalizarea treptată, până în 2035, a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați la 65 de ani.

Dreptul la pensie – condiții minime

Dreptul la pensie se obține în România după minimum 15 ani de contribuții. În calcul nu sunt incluse perioadele asimilate, cum ar fi studiile universitare, stagiul militar, șomajul sau detenția politică.

Comparație cu țările vecine

Situația pensiilor din România nu este izolată; țările din regiune se confruntă cu provocări similare: îmbătrânirea populației, migrația forței de muncă și presiunea asupra bugetelor publice.
  • Ungaria: vârsta de pensionare este de 65 de ani, iar pensiile se plătesc lunar, de regulă în jurul datei de 12. Nivelul mediu al pensiei este comparabil cu cel din România, însă guvernul a centralizat în trecut fondurile private, ceea ce a generat discuții despre sustenabilitate.

  • Bulgaria: pensia minimă este mai mică decât în România (aprox. 250 euro), dar autoritățile au introdus stimulente pentru a menține tinerii în țară și a reduce presiunea asupra sistemului public.

  • Polonia: guvernul a redus recent vârsta de pensionare (60 de ani pentru femei, 65 pentru bărbați), însă măsura a crescut deficitul fondului de pensii. Pensiile sunt virate lunar, fără decalaje, prin bancă sau poștă.

  • Serbia: pensiile sunt mai scăzute, dar plățile se fac într-un calendar strict lunar. Sistemul este sprijinit parțial din împrumuturi externe, ceea ce ridică probleme de sustenabilitate.

  • Republica Moldova: pensiile sunt printre cele mai mici din regiune, media fiind de aproximativ 150-200 euro. Deși vârsta de pensionare a fost stabilită la 63 de ani, mulți pensionari se confruntă cu venituri insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de bază.

Concluzie

România se află la un nivel intermediar față de statele vecine: pensiile nu sunt nici cele mai mici, nici cele mai mari, dar sustenabilitatea sistemului depinde de reformele în curs și de evoluția demografică. Calendarul de plată rămâne stabil, însă noile taxe și contribuții aduc provocări pentru pensionarii cu venituri mari. Experiența din Polonia sau Ungaria arată că schimbările bruște pot afecta echilibrul financiar, în timp ce Bulgaria și Moldova confirmă riscul veniturilor insuficiente.