Cărțile de identitate electronice provoacă probleme: mii de români se confruntă cu dificultăți în utilizarea noilor documente
Introducerea noilor cărți de identitate electronice (CEI), prezentate ca un pas important spre digitalizarea administrației publice din România, s-a transformat pentru mulți cetățeni într-o adevărată provocare. Deși aproape jumătate de milion de români au primit deja noile documente, implementarea sistemului la scară națională este departe de a fi complet funcțională.
Începând cu luna octombrie, tot mai multe persoane reclamă faptul că nu pot folosi în mod normal noile buletine electronice. Deși acestea sunt emise legal și recunoscute oficial de stat, numeroase instituții publice, bănci și companii private nu le pot valida. Motivul principal este lipsa cititoarelor electronice omologate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), echipamente esențiale pentru autentificarea și verificarea documentelor digitale.
O tranziție dificilă către digitalizare
România a început procesul de modernizare a actelor de identitate în 2021, promițând un document compatibil cu standardele europene. Noile buletine electronice includ un cip de securitate care stochează informații personale, certificat digital și date biometrice, oferind acces la servicii publice online și posibilitatea de a semna documente electronic.
Totuși, în lipsa infrastructurii tehnice necesare, mulți români descoperă că nu își pot folosi noile buletine acolo unde ar fi avut cel mai mult nevoie: la ghișee, în bănci, la plata taxelor, la medic sau în relația cu instituțiile statului.
Potrivit datelor oficiale, pentru a acoperi necesarul la nivel național ar fi nevoie de cel puțin 18.000 de cititoare, dar unele estimări ridică această cifră la aproape 40.000 de dispozitive. Costul unui astfel de aparat variază între 100 și 1.500 de lei, în funcție de performanțe și de compatibilitatea cu sistemele informatice folosite.
Cazuri concrete: buletine noi, probleme vechi
Situația este ilustrată clar de experiența unei antreprenoare din București, care povestește că, de la jumătatea lunii octombrie, nu a reușit să efectueze nicio plată pentru impozitele și utilitățile firmei sale. Pe platforma Ghiseul.ro, la evidența populației și chiar la bancă, sistemele nu au recunoscut noul document.
Reprezentanții instituțiilor i-au explicat că nu pot finaliza tranzacțiile în lipsa unui act de identitate „recunoscut” de cititor, recomandându-i să folosească un pașaport sau un permis de conducere. În realitate, problema nu este a cetățeanului, ci a infrastructurii insuficiente – multe sucursale bancare încă nu au primit echipamentele necesare pentru citirea cărților electronice.
Astfel de situații s-au înmulțit rapid, afectând zeci de mii de persoane din toată țara. În timp ce unele instituții au început deja instalarea cititoarelor, altele se află încă în faza de achiziție, așteptând omologarea sau livrarea de la furnizori autorizați.
De ce sunt esențiale cititoarele pentru noile buletine
Principala dificultate constă în faptul că fără cititoare dedicate, noile buletine electronice sunt practic imposibil de folosit în scopurile pentru care au fost create. Aceste dispozitive sunt indispensabile pentru:
-
autentificarea electronică sigură,
-
folosirea semnăturii digitale calificate,
-
accesul la servicii online guvernamentale,
-
identificarea rapidă a persoanelor la ghișeu.
Cititoarele CEI asigură conexiunea între cipul integrat din cartea de identitate și sistemele informatice ale instituțiilor. Fără ele, procesul de digitalizare rămâne doar teoretic, iar cetățenii sunt nevoiți să revină la metodele clasice de identificare.
Domeniile afectate de lipsa echipamentelor
Problemele nu se limitează doar la relația cu administrația publică. Absența cititoarelor afectează multiple sectoare:
-
Administrația publică – Instituțiile precum MAI, ANAF, CNAS, CNPP sau Registrul Auto Român nu pot autentifica cetățenii prin CEI, blocând accesul la platforme precum ghișeul unic, PCUe sau portalul eRomânia.
-
Sănătatea – Noul buletin conține certificatul CNAS și poate înlocui cardul de sănătate, dar fără cititoare, pacienții nu pot fi identificați automat în sistemul informatic.
-
Sectorul bancar – În lipsa dispozitivelor, băncile nu pot verifica identitatea clienților la distanță și nu pot folosi semnătura digitală calificată pentru contracte sau deschiderea de conturi online.
-
Educația – CEI permite accesul digital la campusuri, examene, biblioteci și semnarea diplomelor, însă aceste funcționalități rămân momentan blocate.
-
Justiția și notariatul – Sistemele de autentificare electronică sunt vitale pentru semnături digitale și acces la portalurile juridice.
-
Transporturile – Identificarea la DRPCIV, înmatriculări, plăți și controlul la frontieră depind de compatibilitatea cu noul sistem.
-
Mediul privat – Companiile ar putea utiliza CEI pentru semnături digitale, securizarea accesului sau gestionarea documentelor de resurse umane, însă acest lucru nu este încă posibil.
Perspective și soluții
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că lucrează la extinderea infrastructurii electronice și la instruirea personalului pentru a folosi noile tehnologii. De asemenea, producătorii de echipamente încearcă să accelereze procesul de livrare a cititoarelor, iar unele bănci au demarat deja proiecte pilot de testare.
Până la sfârșitul anului 2025, autoritățile estimează că vor fi emise peste 3,3 milioane de cărți de identitate electronice, ceea ce înseamnă că necesitatea unui sistem complet funcțional devine tot mai presantă.
Totuși, specialiștii avertizează că digitalizarea fără infrastructură adecvată riscă să genereze frustrare în rândul populației și să erodeze încrederea în proiectele guvernamentale de modernizare.
Pentru ca tranziția să fie cu adevărat eficientă, România are nevoie nu doar de documente moderne, ci și de o rețea solidă de echipamente, aplicații compatibile și proceduri clare, astfel încât cărțile de identitate electronice să devină un instrument util, nu o barieră.