Cât costă să trimiți copilul la afterschool în 2025

Cât costă să trimiți copilul la afterschool în 2025. Ce trebuie să știe părinții din România înainte de a lua decizia

Pentru mulți părinți care lucrează opt ore pe zi, alegerea unui program afterschool nu este un moft, ci o necesitate. Zilele lungi de muncă, traficul sufocant și lipsa ajutorului din partea bunicilor fac din aceste centre un sprijin vital. Însă, odată cu nevoia tot mai mare de astfel de servicii, costurile au crescut și ele, iar diferențele dintre orașe, programe și facilități pot fi surprinzătoare.

Capitala, campioană la prețuri

În București, părinții se confruntă cu cele mai mari tarife. Un program afterschool de patru ore pe zi, de pildă, poate costa între 1.200 și 2.500 de lei lunar, în funcție de dotări și de oferta educațională. Prețul crește dacă programul include cursuri de limbi străine, ateliere creative sau activități sportive. Practic, părinții plătesc nu doar pentru supraveghere, ci și pentru un mediu care stimulează curiozitatea și dezvoltarea copilului.

La polul opus, există centre care oferă pachete standard – teme, gustare și puțin timp liber – la prețuri ceva mai moderate, însă fără activități suplimentare. Pentru familiile care își doresc un program complet, de tip „full-day”, cu opt ore de activități, costurile se apropie de cele ale unei mici școli private: între 3.000 și 4.000 de lei pe lună în marile orașe.

Cluj, Iași, Timișoara – orașe mari, prețuri variabile

În Cluj-Napoca, părinții plătesc, în medie, între 1.000 și 2.000 de lei pentru un program standard. În schimb, în orașe precum Iași sau Timișoara, tarifele sunt ceva mai blânde, situându-se între 700 și 1.500 de lei, în funcție de durată și de complexitatea activităților. Totuși, și aici se remarcă tendința de diversificare a ofertei: tot mai multe centre propun cluburi de limbi străine, dans, arte plastice sau sporturi, pentru a atrage copiii și a le menține interesul viu după orele de școală.

Ce plătesc, de fapt, părinții

Tipul de program influențează decisiv costul. Variantele „de bază”, în care copiii își fac temele sub supraveghere și primesc o gustare, rămân cele mai accesibile. Însă, dacă părinții aleg un program cu ateliere educative, robotică, teatru sau limbi străine, factura finală crește cu 200 până la 500 de lei lunar.

Un exemplu concret din Capitală: un program complet, care include preluarea de la școală, masa de prânz, supravegherea temelor și activități recreative între orele 11:00 și 18:30, costă în jur de 1.100 de lei pe lună. În acest preț sunt incluse și două ședințe săptămânale de limba engleză, însă părinții pot adăuga, opțional, o gamă întreagă de cursuri:

  • Limba spaniolă: 100 lei/lună

  • Limba franceză: 100 lei/lună

  • Limba germană: 100 lei/lună

  • Creație: 70 lei/lună

  • Dans: 100 lei/lună

  • Karate: 100 lei/lună

  • Actorie: 100 lei/lună

  • Tenis: 50 lei/ședință

Un alt centru din București oferă un program 11:00–19:00 la 1.500 de lei lunar, la care se adaugă costul mesei zilnice. Pachetul include preluarea de la școală, gustare și activități recreative.

Există însă și alternative mai accesibile: un program scurt, între 12:00 și 16:00, poate costa 700 de lei, iar o variantă extinsă până la ora 18:00 ajunge la 900 de lei.

Mai mult decât o chestiune de preț

Specialiștii în educație avertizează că părinții nu ar trebui să se ghideze exclusiv după tarif. Calitatea personalului, raportul profesor-elev, siguranța spațiilor și echilibrul între teme și joacă sunt elemente care pot face diferența între un simplu loc de „păstrare” a copilului și un mediu cu adevărat formativ.

Un afterschool bine gândit nu înseamnă doar supraveghere, ci și oportunități de învățare, dezvoltare emoțională și socializare. În plus, stabilitatea unui program de calitate poate reduce stresul părinților, oferindu-le siguranța că micuțul lor este într-un loc unde este ascultat, ghidat și motivat.

O investiție în timp și educație

Deși prețurile din 2025 pot părea piperate, mulți părinți consideră că afterschool-ul este o investiție esențială. Pe termen lung, un astfel de program poate contribui la formarea disciplinei, la gestionarea timpului și la dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor.
Diferențele mari de costuri între orașe și între tipurile de programe arată, de fapt, cât de variată a devenit piața afterschool-urilor în România. Pentru unii, ele sunt o soluție practică de supraveghere. Pentru alții, un pas spre educația completă a viitorului adult.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA:-> Părinții din România care pot primi 1.500 lei lunar. Și femeile și bărbații pot încasa banii de la Ministerul Muncii

Tot mai mulți părinți din România aleg să profite de sprijinul financiar acordat de stat pentru creșterea copiilor sau pentru reintegrarea profesională după concediul de maternitate sau paternitate. Datele oficiale arată că nu doar femeile beneficiază de aceste sume, ci și tot mai mulți tați, semn că rolurile în familie se schimbă și responsabilitățile sunt împărțite mai echilibrat.

Mii de bărbați primesc indemnizație pentru creșterea copilului și stimulent de inserție

Conform celor mai recente statistici comunicate de Ministerul Muncii și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), peste 21.000 de bărbați primesc în prezent indemnizația pentru creșterea copilului, iar alți 23.500 de tați beneficiază de stimulentul de inserție – o sumă lunară menită să încurajeze întoarcerea mai rapidă la locul de muncă.

În total, în sistem sunt înregistrați:

  • 1.656.706 femei care primesc alocație de stat pentru copii;
  • 612.652 bărbați care primesc aceeași alocație;
  • 121.415 femei și 21.434 bărbați care beneficiază de indemnizația pentru creșterea copilului;
  • 51.573 femei și 23.586 bărbați care încasează stimulentul de inserție.

Aceste cifre confirmă că, deși mamele rămân majoritare în rândul beneficiarilor, numărul taților implicați activ în creșterea copiilor este în continuă creștere. Fenomenul este vizibil mai ales în mediul urban, unde părinții tineri aleg tot mai des să împartă concediul parental.

Ce este stimulentul de inserție și cine poate primi 1.500 de lei pe lună

Stimulentul de inserție este un ajutor financiar acordat părinților care aleg să revină la muncă înainte de încheierea perioadei de concediu pentru creșterea copilului. Scopul său este dublu: pe de o parte, să susțină reintegrarea profesională, iar pe de altă parte, să încurajeze participarea activă pe piața muncii, în special în rândul femeilor.

Conform O.U.G. nr. 111/2010, părintele care revine la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni (sau 1 an în cazul copilului cu dizabilități) primește 1.500 de lei lunar până când copilul ajunge la vârsta de 2 ani (respectiv 3 ani pentru copilul cu dizabilități).
Dacă părintele se întoarce la muncă după ce copilul a împlinit 6 luni, stimulentul este de 650 de lei pe lună, până la aceeași vârstă limită.

Pentru a primi această sumă, este necesară o cerere scrisă depusă la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, în termen de 30 de zile de la reluarea activității profesionale. Plata începe din ziua imediat următoare celei în care persoana realizează venituri impozabile din salarii sau activități independente.

Când se suspendă sau încetează plata stimulentului

Există, însă, și situații în care plata stimulentului de inserție poate fi suspendată sau încetată. Printre cele mai importante cazuri se numără:

  • copilul împlinește vârsta de 2 ani (sau 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);

  • decesul copilului;

  • pierderea drepturilor părintești sau îndepărtarea de la exercitarea tutelei;

  • încetarea condițiilor legale pentru adopție, plasament sau măsuri de protecție;

  • executarea unei pedepse privative de libertate mai mari de 30 de zile;

  • abandonul copilului sau internarea acestuia într-o instituție de ocrotire;

  • decesul beneficiarului;

  • nerespectarea condițiilor prevăzute la art. 12 din OUG 111/2010;

  • returnarea a trei luni consecutive de mandate poștale (în cazul plății prin poștă).

De asemenea, dacă părintele începe să obțină venituri impozabile, dar copilul nu a împlinit încă vârsta de 2 ani (respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap), fără a depune cererea în termenul legal, dreptul la stimulent poate fi pierdut.

Un sprijin important pentru familiile active

Prin acest tip de sprijin, Ministerul Muncii urmărește să sprijine familiile active și să reducă diferențele dintre femei și bărbați pe piața muncii. Măsura încurajează părinții să revină mai repede în activitate, fără teama pierderii unui venit stabil.

Pentru multe familii tinere, cei 1.500 de lei lunar pot face o diferență semnificativă în buget, mai ales în contextul costurilor ridicate legate de creșterea unui copil. Totodată, măsura oferă o alternativă pentru tații care doresc să participe mai activ la îngrijirea copiilor și să beneficieze de aceleași drepturi ca mamele.

Concluzie

În România, politicile publice privind sprijinul pentru părinți devin treptat mai echilibrate și mai flexibile. Faptul că zeci de mii de bărbați aleg să primească indemnizația de creștere a copilului sau stimulentul de inserție arată o schimbare de mentalitate la nivel social.

Cu un sprijin lunar de până la 1.500 de lei, părinții care revin la muncă devreme pot asigura un venit suplimentar pentru familie, fără a renunța complet la perioada de acomodare cu copilul. Măsura rămâne una dintre cele mai eficiente forme de ajutor oferite de stat pentru familiile care își doresc stabilitate financiară și profesională.