Cât costă un kilogram de roșii românești în 2026. Nu toți românii și le permit
În timp ce iarna încă își face de cap, iar gerul nu pare dispus să cedeze prea curând, primele roșii românești își fac apariția pe tarabele din piețe. Nu în iunie, nu în plină vară, ci acum, la început de an. O minune agricolă pentru unii, un paradox economic pentru alții. Pentru majoritatea românilor, însă, aceste roșii rămân mai degrabă un spectacol de privit, nu un aliment de pus în sacoșă.
În județul Olt, legumicultorii au intrat deja în competiția cu frigul încă din noiembrie și decembrie. În solarii încălzite zi și noapte, roșiile au crescut cu costuri uriașe, într-o luptă continuă cu temperaturile scăzute, lipsa luminii și bolile favorizate de umiditate. Prețul acestei ambiții? Până la 1.000 de lei pe zi doar pentru încălzirea unui solar de aproximativ 2.000 de metri pătrați.
Dacă în urmă cu 10–15 ani agricultorii abia începeau să se gândească la însămânțare în această perioadă, lucrurile s-au schimbat radical. În ultimii ani, cei mai curajoși – sau cei mai disperați să supraviețuiască economic – au plantat roșii încă din prag de iarnă. Nu pentru că ar fi mai ușor, ci pentru că piața cere marfă „românească” cât mai devreme, iar competiția este acerbă.
Problemele nu se opresc, însă, la costul căldurii. Iarna aduce zile scurte, lumină puțină și un dezechilibru biologic greu de controlat. Plantele cresc mai lent, sunt mai vulnerabile, iar condensul din solarii – imposibil de eliminat din cauza gerului – creează un mediu ideal pentru boli. Fiecare roșie care ajunge pe tarabă este, de fapt, rezultatul unui calcul riscant și al unor cheltuieli greu de recuperat.
Toate aceste eforturi se reflectă, inevitabil, în preț. În 2026, primele roșii românești se vând direct de la producători cu 45–50 de lei kilogramul, în condițiile în care costul de producție ajunge la 25–35 de lei. Odată ajunse în piețe, după adaosurile comercianților, prețul sare rapid la 70, 80 sau chiar 100 de lei pe kilogram. Pentru unii consumatori din București, Cluj sau Brașov, aceste sume sunt acceptabile. Pentru restul țării, sunt pur și simplu prohibitive.
Astfel, roșia românească timpurie a devenit un produs de nișă, aproape un simbol al inegalităților economice. Un kilogram de roșii ajunge să coste cât o zi întreagă de mâncare pentru o familie cu venituri modeste. Gustul autentic, invocat atât de des în discursul public, este rezervat tot mai mult celor care își permit să plătească pentru el.
Comparație dură: prețurile alimentelor în 2025–2026
Dacă privim tabloul mai larg al prețurilor la alimente în 2025–2026, roșiile nu sunt o excepție, ci mai degrabă un vârf de lance. Un kilogram de cartofi costă în medie 4–5 lei, ceapa a ajuns la 6–7 lei, iar un kilogram de mere românești se vinde cu 5–8 lei. Carnea de pui a depășit pragul de 15 lei/kg, iar cea de porc oscilează între 25 și 35 de lei. În acest context, roșiile de 70–100 de lei kilogramul par desprinse dintr-o altă realitate economică, una în care alimentul de bază se transformă în delicatesă.
Diferența este că roșiile timpurii nu sunt un moft, ci rezultatul unui sistem agricol forțat să producă mai repede, mai scump și mai riscant. Consumatorul final plătește nu doar leguma, ci frigul, gazul, electricitatea, pierderile și presiunea pieței.
În final, roșia românească din iarna lui 2026 spune o poveste mai amplă decât pare la prima vedere. O poveste despre ambiție, supraviețuire și dezechilibru. Despre agricultori care riscă totul pentru a scoate marfă pe piață și despre consumatori care, din ce în ce mai des, se uită la preț și trec mai departe. Pentru mulți români, roșia românească nu mai este un aliment firesc, ci un lux sezonier, cu gust amar de realitate economică.