Noua lege: Ce distanță trebuie să fie între casă și gardul vecinului
Limita proprietății și drepturile de hotar nu sunt ceva la care să vă gândiți foarte des. Dar atunci când este nevoie, merită să știți exact ce puteți și ce nu puteți face atunci când vine vorba de instalarea, repararea și utilizarea gardurilor.
Fie că există un litigiu cu privire la împrejmuire, fie că gardul trebuie înlocuit sau reparat, veți economisi bani și veți evita stresul serios dacă știți care sunt drepturile dumneavoastră în materie de delimitare. Așadar, pentru a vă asigura că știți, am decis să aflăm ce distanță trebuie să fie între casă și gardul vecinului, și ce scrie în lege, de fapt.
Codul Civil: Ce distanță trebuie să fie între casă și gardul vecinului?
Acest lucru s-ar putea să vă surprindă, dar este obligatoriu să aveți garduri, există o lege care prevede acest lucru, și anume Codul Civil. Sunteți obligat din punct de vedere legal să montați garduri doar în anumite condiții, conform Art. 560. din Codul Civil, care spune că „Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.”
Cele mai frecvente sunt dacă locuiți lângă o cale ferată, dacă trebuie să împiedicați animalele să iasă de pe câmp și dacă actele de proprietate vă impun acest lucru. Cu toate acestea, există o mulțime de motive întemeiate pentru a pune garduri în jurul proprietății dumneavoastră, vorbin aici de siguranță și securitate, care sunt cele mai importante.
Un gard bine instalat, de bună calitate, va ajuta la menținerea lucrurilor protejate, a copiilor și a animalelor de companie, și alte lucruri afară, hoți și alți oaspeți nepoftiți. În plus, un gard, și porți, de bună calitate, instalat corespunzător, vă poate face proprietatea mai atractivă și să îi sporească semnificativ valoarea.
Ce scrie în lege, de fapt, referitor la distanța gardului
Dacă ne referim la cadrul legal, și anume Codul Civil, gardul nu poate fi construit decât cu o aprobare autorizatie de constructie, iar una din condițiile importante prevăzute de lege este că această construcție să nu fie mai inalt de 2m, o altă prevedere legală spune că poâi împărți costurile cu vecinul, dacă gardul este construit pe linia de hotar dintre cele două imobile.
Legislația Codului Civil, mai spune la articolul 561 că „Orice proprietar poate să îşi îngrădească proprietatea, suportând, în condiţiile legii, cheltuielile ocazionate.”, dar distanța nu trebuie să fie mai mare de 2 metri de casa vecinului. Aceste aspecte, precum și construcția unui gard fără a avea autorizația de construcție, poate aduce amenzi considerabile celui care ia decizia de a face această copnsutrcție. Așa că, mare atenție când vă decideți să construiți gardul între proprietatea voastră și cea a vecinului.
Citeşte şi –>> Cuvântul pe care mulți români îl scriu și îl pronunță greșit. Care este, de fapt, forma corectă
În limba română, multe cuvinte sunt adesea scrise și pronunțate incorect, provocând confuzie printre vorbitori. Pentru a clarifica și a utiliza corect aceste termeni, este util să consultăm Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM).
Un exemplu notabil este termenul „maiou”, frecvent eronat pronunțat ca „maieu” de multe persoane. Acest cuvânt, care are origini în limba franceză, unde apare ca „maillot” sau în expresii precum „maillot de corps” (tricou) sau „maillot de bain” (costum de baie), are ca formă corectă în română „maiou”. Conform DOOM, cuvântul se articulează „maioul” la singular și se pluralizează ca „maiouri”, spre deosebire de forma incorectă „maieu”.
O altă confuzie frecventă în limba română este între cuvintele „ilar” și „hilar”. Ambele adjective sunt des întâlnite, dar, potrivit DOOM și Dicționarului explicativ al limbii române, forma corectă este „ilar”. „Hilar” este acceptat, dar mai puțin recomandat, având o conotație anatomică specifică referitoare la hil, zona prin care vasele de sânge și nervii intră într-un organ.
Astfel, pentru a evita greșelile lingvistice și a folosi corect termenii în limba română, este esențial să ne referim la surse autorizate, precum DOOM, care oferă clarificări și îndrumări ortografice, ortoepice și morfologice.