Ce pensie primești dacă nu ai muncit nicio zi

Ce pensie primești dacă nu ai muncit nicio zi. Câți bani poți lua de la statul român

Chiar dacă nu ai lucrat nici măcar o zi cu acte în regulă, statul român oferă o formă minimă de sprijin financiar persoanelor aflate la vârsta pensionării. Este vorba despre indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută și sub denumirea de pensie minimă garantată, acordată celor care nu au acumulat suficiente contribuții pentru o pensie bazată pe vechime.

Deși suma nu este mare, ea reprezintă un venit de bază pentru zeci de mii de persoane vârstnice fără alte surse de trai, iar în 2024 aceasta a fost majorată potrivit noii legi a pensiilor.

Pensia minimă garantată în 2025

Potrivit Ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu, pensia minimă garantată a crescut de la 1.125 de lei la 1.281 de lei începând cu 1 ianuarie 2024. Majorarea face parte din aplicarea noii legi a pensiilor, publicată în Monitorul Oficial pe 4 decembrie 2023, care prevede ca, în fiecare an, pensiile românilor să crească în funcție de rata inflației și jumătate din creșterea câștigului salarial mediu brut.

„Aceasta este garanția că nu se va mai întâmpla ca în alți ani, când pensiile au rămas înghețate. Dacă urmărim evoluția punctului de pensie, vedem că au existat perioade între 2009 și 2013 sau în 2020–2021 când veniturile pensionarilor nu au crescut deloc”, a declarat ministrul Muncii, la Antena 3 CNN.

Astfel, punctul de pensie a fost majorat de la 1.785 lei la 2.032 lei, iar indemnizația socială minimă — destinată celor fără contribuții — a ajuns la 1.281 lei lunarDe asemenea, de la 1 septembrie 2024, se preconizează o recalculare generală a pensiilor, care ar putea aduce o nouă creștere, în funcție de inflație și evoluția salariului mediu brut pe economie.

Cum se stabilește pensia pentru persoanele fără vechime în muncă

Legea nr. 118/2010 definește indemnizația socială pentru pensionari ca fiind diferența dintre cuantumul pensiei calculate conform contribuțiilor și nivelul minim garantat stabilit anual de Guvern. Cu alte cuvinte, dacă o persoană nu a contribuit deloc la sistemul public de pensii, ea primește doar această sumă minimă – 1.281 lei în 2024.

Această formă de sprijin are rolul de a asigura un venit minim de subzistență pentru persoanele vârstnice fără resurse, fiind finanțată direct de la bugetul de stat, nu din contribuțiile la sistemul public de pensii.

Comparație cu țările vecine: cât primesc pensionarii fără contribuții

Comparativ cu alte țări din regiune, nivelul pensiei minime în România se situează la un nivel mediu, însă puterea de cumpărare rămâne mai scăzută din cauza prețurilor ridicate la alimente și utilități.

• Bulgaria are o pensie socială minimă de aproximativ 276 leva (circa 690 de lei), dar și costurile de trai sunt ceva mai mici decât în România.

• În Ungaria, pensia minimă de stat este de 28.500 forinți (aprox. 370 lei), valoare care nu s-a modificat de mai bine de un deceniu, însă pensionarii primesc diverse ajutoare suplimentare pentru încălzire sau medicamente.

• În Polonia, pensia minimă garantată este de 1.780 zloți brut (aprox. 2.100 lei), fiind una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală, datorită economiei mai puternice și salariului mediu mai mare.

• În Cehia, pensia minimă este stabilită în jur de 6.000 coroane cehe (aprox. 1.250 lei), însă pensionarii beneficiază de compensații pentru chirie, energie și transport public.

Prin comparație, România oferă o pensie minimă apropiată ca valoare nominală de cea din Cehia, însă diferențele de prețuri și nivelul general de trai fac ca puterea de cumpărare a pensionarilor români să fie mai mică.

Concluzie

Pensionarii din România care nu au muncit niciodată beneficiază de o indemnizație minimă de 1.281 lei lunar, sumă care se va actualiza anual în funcție de inflație și creșterea salariilor. Deși această valoare nu asigură un nivel de trai ridicat, reprezintă o formă de sprijin social esențială pentru cei aflați în dificultate.

Pe termen lung, specialiștii avertizează că menținerea echilibrului sistemului public de pensii va depinde de creșterea numărului de contribuabili activi și de adaptarea formulei de calcul la realitățile economice actuale, astfel încât România să reducă decalajul față de țările vecine în ceea ce privește veniturile la vârsta pensionării.