Crește contribuția la sistemul de pensii după 1 iulie. Cât achiți pentru un an vechime
Sistemul public de pensii din România devine mai scump pentru cei care încearcă să își completeze vechimea în muncă. Începând cu 1 iulie, odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei, crește automat și suma pe care românii trebuie să o plătească pentru a cumpăra un an de stagiu de cotizare. Măsura îi vizează în special pe cei care nu îndeplinesc condițiile minime pentru pensionare și care încearcă să își completeze perioada de contribuție la sistemul public.
Crește contribuția la sistemul de pensii după 1 iulie. Cât costă un an de vechime în sistemul public
În sistemul public de pensii din România, pensionarea la limită de vârstă este posibilă doar dacă există minimum 15 ani de contributivitate, iar pentru pensionarea anticipată este necesar un stagiu de cotizare de cel puțin 35 de ani. În realitate, mulți români descoperă abia atunci când depun dosarul de pensionare că nu au acumulat anii necesari pentru a îndeplini aceste cerințe.
O astfel de situație apare frecvent în cazul persoanelor care au lucrat în perioade în care angajatorii nu au achitat contribuțiile către stat. În numeroase cazuri, acești angajatori nu mai există, ceea ce face imposibilă recuperarea sumelor restante. În fața acestei situații, cei care se apropie de vârsta de pensionare au două variante: fie așteaptă atingerea vârstei standard de pensionare, unde sunt necesari doar 15 ani de contributivitate, fie aleg să cumpere vechimea lipsă direct de la casa teritorială de pensii.
În prezent, sistemul public de pensii este susținut în principal din contribuțiile salariaților. Aceștia plătesc către stat 25% din venitul brut sub formă de contribuție pentru pensie, iar din această cotă 4,75% este redirecționată către fondurile de pensii private obligatorii, cunoscute sub denumirea de Pilonul II.
Exemplele de contribuții arată clar nivelul ridicat al sumelor implicate. Pentru un salariu brut de 20.000 de lei, echivalentul a aproximativ 11.600 de lei net, contribuția lunară pentru pensii ajunge la 5.000 de lei. În cazul unui salariu brut de 10.000 de lei, adică aproximativ 5.800 de lei net, contribuția lunară la sistemul public de pensii este de 2.500 de lei.
Pentru salariul minim brut pe economie, stabilit în prezent la 4.050 de lei, contribuția pentru pensii este de 1.012,5 lei pe lună, sumă rotunjită de Casa Națională de Pensii Publice la 1.013 lei. În aceste condiții, cumpărarea unui an de vechime costă în prezent 12.156 de lei.
Situația se va modifica însă de la 1 iulie, când salariul minim brut va crește la 4.325 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2.508,5 lei net. Contribuția lunară la sistemul public de pensii va urca astfel la 1.081,5 lei, iar CNPP ar putea rotunji suma la 1.082 lei. În consecință, costul pentru cumpărarea unui an de vechime după această dată va ajunge la 12.984 de lei, echivalentul a peste cinci salarii minime nete din România.
Noua formulă de calcul a stagiului de cotizare pentru pensie
Începând cu 1 ianuarie 2026, modul în care se calculează vechimea în muncă utilizată la stabilirea pensiei a fost modificat semnificativ. Noua legislație prevede că stagiul de cotizare va fi determinat în funcție de numărul de zile calendaristice și nu de zilele lucrătoare, așa cum se întâmpla până acum.
Schimbarea a devenit necesară deoarece angajatorii declară în documentele oficiale numărul de zile lucrătoare pentru care au fost plătite contribuțiile, în timp ce noua lege a pensiilor stabilește stagiul de cotizare raportat la zile calendaristice. Pentru a elimina această diferență, Casa Națională de Pensii Publice a emis un ordin prin care stabilește procedura tehnică de transformare a zilelor lucrătoare în zile calendaristice.
Documentul, publicat recent în Monitorul Oficial, introduce formule matematice clare prin care aceste zile sunt convertite, astfel încât stagiul de cotizare să fie calculat corect pentru toți asigurații din sistemul public de pensii.
Pentru perioada aprilie 2001 – februarie 2003, totalul zilelor lucrate într-o lună în condiții normale este stabilit pe baza numărului de zile declarate de angajator sau de mai mulți angajatori, calculate în funcție de normă și de numărul de ore lucrate zilnic.
Nu sunt luate în calcul zilele în care asiguratul a beneficiat de ajutor de șomaj, indemnizație de șomaj sau alocație de sprijin. Indicatorul Z_NN_T reprezintă totalul zilelor lucrate în condiții normale înscrise în declarația nominală de asigurare.
Pentru intervalul martie 2003 – iunie 2005, metoda de calcul este diferită. Suma zilelor declarate de angajator se determină prin împărțirea totalului orelor lucrate la norma specifică locului de muncă. Programul normal poate avea 8, 7 sau 6 ore și este înscris în declarația nominală de asigurare. Rezultatul obținut este apoi raportat la numărul de zile lucrate în condiții normale.
Orele de lucru sunt stabilite diferit în funcție de tipul contractului. În cazul contractelor cu normă întreagă, numărul de ore este egal cu norma standard. Pentru contractele cu timp parțial se ia în calcul numărul de ore prevăzut în contractul individual de muncă și declarat oficial, care poate varia între una și șapte ore pe zi.
Începând cu iulie 2005, metoda de calcul a fost simplificată, iar numărul zilelor lucrate într-o lună în condiții normale nu mai depinde de normă sau de numărul de ore lucrate zilnic. Indicatorul Z_NN_T reprezintă pur și simplu totalul zilelor declarate de angajator în condiții normale, fără a include zilele în care asiguratul a beneficiat de șomaj sau alte forme de sprijin.
În mod similar sunt calculate și alte categorii de zile relevante pentru sistemul de pensii: Z_SS_T pentru condiții speciale de muncă, Z_DD_T pentru condiții deosebite, Z_PP_T pentru prestații de asigurări sociale în condiții normale, Z_PPS_T pentru condiții speciale, Z_PPD_T pentru condiții deosebite, Z_SOM_T pentru perioadele cu indemnizație de șomaj și Z_PP_SOM_T pentru prestațiile declarate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și agențiile județene.
Ordinul stabilește totodată că numărul zilelor lucrate nu poate depăși totalul zilelor lucrătoare dintr-o lună.
Un exemplu concret arată modul de realizare a conversiei. Dacă un angajat a lucrat 20 de zile într-o lună cu 22 de zile lucrătoare și 30 de zile calendaristice, calculul stagiului de cotizare se face înmulțind cele 20 de zile lucrate cu cele 30 de zile calendaristice, iar rezultatul este împărțit la cele 22 de zile lucrătoare. Astfel rezultă un stagiu de cotizare de 27,27 zile calendaristice.
Pentru salariații care au lucrat fără întreruperi pe parcursul întregului an, în afara concediului de odihnă, numărul zilelor lucrate va coincide cu numărul zilelor calendaristice, ceea ce înseamnă un stagiu complet de cotizare pentru pensie.