Avertisment sumbru pentru România: Creșterea taxelor riscă să aducă recesiune și inflație record. Viziuni opuse între experți și lideri politici.
România se confruntă cu o dilemă economică majoră, în contextul unui deficit bugetar tot mai greu de controlat. În acest cadru tensionat, discuțiile privind eventuale creșteri de taxe au stârnit îngrijorare în rândul economiștilor, dar și al cetățenilor. Adrian Negrescu, analist economic reputat, lansează un avertisment ferm asupra efectelor negative ale acestor măsuri fiscale, în timp ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, propune o abordare echilibrată, cu ajustări moderate și reforme administrative.
Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă: taxele mai mari pot arunca România în recesiune
Într-o perioadă în care autoritățile române caută soluții rapide pentru a reduce deficitul bugetar, Adrian Negrescu avertizează că politicile fiscale anunțate – printre care se numără creșterea TVA și a impozitului pe dividende – riscă să accentueze problemele economice și sociale deja existente.
Potrivit analistului, aceste măsuri ar putea declanșa o recesiune severă, însoțită de o accelerare a inflației și o scădere dramatică a nivelului de trai. Eliminarea treptată a măsurilor de protecție socială și creșterea prețurilor la energie se adaugă acestui tablou sumbru, afectând în special categoriile sociale vulnerabile.
„Încă de anul trecut estimam faptul că în 2025 va creşte TVA, va creşte impozitul pe dividende – ajungem la 16% de la 5% cât a fost acum câţiva ani. Creştem taxele pe business, creştem taxele pe consum şi asta – din perspectiva mea – va duce la recesiune. Recesiune care, paradoxal, va salva bugetul de stat pentru că fiind un PIB mai mic decât anul trecut, asta înseamnă că ne vom încadra în ţinta de deficit.
Efectele creşterii TVA le ştim cu toţii: vor creşte preţurile, vor creşte problemele majorităţii populaţiei, mai ales că vin în contextul creşterilor de preţuri la energie, probabil şi la gaze. Se elimină tot felul de plafonări, de măsuri de protecţie socială, iar toate astea vor duce la o sărăcire puternică a populaţiei.
Efectele le vom simţi cu toţii în a doua parte a anului, când inflaţia probabil va atinge un nou record istoric în România, vom atinge probabil cea mai mare inflaţie din UE pentru a 13-a lună la rând, iar asta o vom simţi în propriile buzunare”, a comentat, într-o intervenţie la Antena 3 CNN, analistul economic Adrian Negrescu.
Negrescu sugerează că în locul unei presiuni fiscale suplimentare pe mediul economic și pe populație, Guvernul ar trebui să caute soluții alternative pentru echilibrarea bugetului, cum ar fi creșterea eficienței administrative sau îmbunătățirea colectării taxelor deja existente.
Viziunea lui Kelemen Hunor: reformă fiscală prudentă, cu accent pe echilibru și sustenabilitate
În contrapunct, liderul UDMR Kelemen Hunor vine cu o propunere moderată, ce vizează o ajustare fiscală responsabilă și graduală, însoțită de măsuri menite să protejeze clasa de mijloc și competitivitatea economică a țării.
El se pronunță pentru o creștere limitată a TVA-ului general, de la 19% la 21%, dar menținerea unor cote reduse pentru produse esențiale precum alimentele și medicamentele. În același timp, Hunor subliniază importanța păstrării cotei unice de impozitare, văzută ca un instrument crucial pentru atragerea investițiilor străine și susținerea mediului de afaceri.
„Eu pot să vă spun ce cred eu, nu ce cred alţii, fiindcă mai suntem în discuţie în aceste zile. Eu aş lăsa impozitul, cota unică 10%, 16% dividende şi 16% profit, fiindcă este poate una dintre singurele… facilităţi sau atractivitate pentru investitori, competitivitatea României în zonă stă în această cotă unică. Pe de o parte, pe de altă parte, încet, încet, am reuşit să creăm o clasă de mijloc şi aia trebuie întărită în continuare, nu lovită, plus şi în zona economică păstrez competitivitatea. Eu aş creşte TVA-ul, două puncte procentuale, de la 19 la 21 şi aş accepta de la 9 la 13, 14, undeva în zona de 11,15 şi aş lăsa doar TVA-ul coborât pentru alimente şi medicamente”, a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR mai propune o extindere a bazei de impozitare pentru contribuțiile la sănătate și tăierea cheltuielilor publice considerate inutile sau excesive. Sporurile nejustificate, consiliile de administrație supradimensionate și alte beneficii bugetare ar trebui reevaluate pentru a elibera resurse financiare fără a afecta direct cetățenii sau economia reală.
„Aş lărgi baza de impozitare la CASS, fiindcă acolo sunt foarte mulţi acceptaţi. Şi aş tăia toate privilegiile şi toate cheltuielile extravagante de la consiliile de administraţie, la sporuri şi aşa mai departe, fiindcă acolo, într-adevăr, sunt lucruri care nu pot fi susţinute în continuare. Şi atunci aş face un plan pe 3, 4, 5 ani de zile, fiindcă nu putem rezolva într-un singur an, nici măcar în 2 ani. Şi da, trebuie să triem de la investiţii în prima parte, dar trebuie, în acelaşi timp, să spun care sunt zonele unde vom investi, fiindcă dacă noi răcim economia, nu vom avea venituri. Poţi să reduci un pic consumul, poate că mai creşte un pic inflaţia, dar dacă răceşti şi economia, ai terminat. Intri în recesiune şi nu o să ai venituri. Dacă ar fi după mine, aş asuma pe termen mediu, pe termen de 4-5 ani de zile, reducerea deficitului, în aşa fel încât şocul să nu fie pe cetăţeni şi să nu fie pe economie”, a afirmat Kelemen Hunor.