Cum se schimbă salariile profesorilor din 1 iulie 2027: noua lege a salarizării rescrie regulile din educație
Sistemul de salarizare din educație intră într-o nouă eră începând cu 1 iulie 2027, odată cu aplicarea unei legi care promite să schimbe din temelii modul în care sunt plătiți profesorii și ceilalți angajați din sectorul public. Nu este vorba doar despre ajustări punctuale, ci despre o reformă amplă, care vizează simplificarea veniturilor, reducerea dependenței de sporuri și o legătură mai clară între performanță și remunerație.
Proiectul legislativ, aflat încă în lucru la Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, a stârnit deja reacții puternice, mai ales din partea sindicatelor, care privesc cu îngrijorare eliminarea unor beneficii considerate până acum esențiale. În centrul schimbării se află o reașezare completă a modului în care sunt construite salariile: mai puține componente variabile și o pondere mai mare a salariului de bază.
Adio sporuri, bun venit salarii mai „curate”
În prezent, veniturile bugetarilor sunt formate dintr-un salariu fix și o serie de sporuri, indemnizații și prime care pot cântări semnificativ în totalul lunar. Noua lege vine să simplifice această structură: o parte dintre sporuri vor dispărea complet, iar altele vor fi absorbite în salariul de bază.
Această mutare urmărește nu doar transparență, ci și o mai bună predictibilitate a veniturilor. În locul unui sistem fragmentat și adesea greu de urmărit, autoritățile propun o grilă mai clară, în care diferențele salariale sunt stabilite prin coeficienți raportați la o valoare de referință.
Creșteri pentru unii, pierderi pentru alții
În educație, efectele nu vor fi uniforme. Există categorii de cadre didactice care ar putea beneficia de creșteri vizibile ale salariilor de bază. Profesorii debutanți, de exemplu, ar putea câștiga cu aproximativ 900 de lei mai mult, o măsură menită să facă profesia mai atractivă pentru tineri.
Pe de altă parte, dispariția unor sporuri ar putea diminua veniturile totale pentru anumite segmente, mai ales acolo unde bonusurile reprezentau o parte consistentă din salariu. Astfel, reforma creează un echilibru delicat între câștiguri și pierderi, care va varia de la caz la caz.
Universitățile: salarii de top și diferențe mari
În învățământul universitar, noua grilă păstrează diferențe semnificative între funcții. Coeficienții de salarizare pornesc de la 1,84 pentru asistenții universitari, ceea ce înseamnă venituri de aproximativ 7.958 de lei, și ajung până la 5,50, echivalentul a aproape 23.800 de lei.
La vârful ierarhiei se află rectorii, cu salarii ce pot depăși 23.000 de lei, urmați de decani, ale căror venituri se apropie de 22.600 de lei. Profesorii universitari vor câștiga, în funcție de experiență, între aproximativ 10.000 și 17.300 de lei, în timp ce asistenții universitari rămân la niveluri mai modeste, dar stabilite clar în noua structură.
Preuniversitar: o plajă largă de venituri
Și în învățământul preuniversitar apar diferențe notabile. Inspectorii școlari generali vor avea salarii de până la aproape 16.700 de lei, iar directorii de școli vor depăși 14.000 de lei. Directorii adjuncți și inspectorii de specialitate se vor încadra și ei în intervale salariale consistente, reflectând responsabilitățile administrative.
Pentru profesori, salariile vor varia între aproximativ 7.958 și 10.164 de lei, în funcție de vechime. Educatorii și învățătorii vor câștiga între 7.600 și 8.800 de lei, în timp ce personalul auxiliar va avea venituri cuprinse între circa 4.900 și 8.650 de lei. Diferențele sunt date atât de complexitatea muncii, cât și de domeniul de activitate, cele mai mari salarii din această categorie fiind în zona IT.
Dispare gradația de merit, apare „premiul de performanță”
Una dintre cele mai controversate modificări este eliminarea gradației de merit și a sporului de performanță academică. În locul acestora, autoritățile propun un nou concept: „premiul pentru stimularea performanței”.
Deși ideea pare să pună accent pe rezultate, rămâne de văzut cum va fi implementat concret acest mecanism și dacă va reuși să înlocuiască eficient sistemele actuale. Criticii susțin că există riscul unor evaluări subiective, în timp ce susținătorii reformei vorbesc despre o oportunitate de a recompensa cu adevărat performanța.
Ce sporuri rămân în picioare
Nu toate beneficiile dispar. Sporurile de până la 15% pentru activitatea în zone izolate sau în învățământul special vor fi păstrate, la fel ca cele pentru predarea simultană sau pentru activitatea de practică pedagogică.
În mediul universitar, instituțiile vor avea în continuare libertatea de a acorda majorări salariale de până la 20% din veniturile proprii, în funcție de performanța cadrelor didactice și de rezultatele instituției. Acest mecanism ar putea accentua diferențele între universități, dar și între angajați.