Deficitul bugetar al României depășește 86 de miliarde de lei – record după opt luni și implicații economice semnificative
Deficitul bugetului general consolidat al României a atins un nivel record în primele opt luni din 2025, ajungând la 86,36 miliarde de lei, echivalentul a 4,54% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, deficitul a crescut cu 5,49 miliarde de lei, semnalând presiuni financiare considerabile asupra bugetului statului.
Această evoluție reflectă un dezechilibru între veniturile colectate și cheltuielile publice, accentuat de majorarea cheltuielilor sociale, investiționale și a costurilor serviciului datoriei.
Veniturile bugetare – creștere, dar insuficientă pentru reducerea deficitului
În primele opt luni din 2025, veniturile totale ale bugetului au însumat 420,11 miliarde de lei, marcând o creștere de 11,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Raportat la PIB, veniturile au crescut cu 0,74 puncte procentuale, datorită aportului atât al veniturilor curente, cât și al fondurilor europene, fiecare contribuind cu 0,38 puncte procentuale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 miliarde de lei, cu 20,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Această creștere a fost influențată de eliminarea unor facilități fiscale pentru sectoarele economice cu venituri mai mari, precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT.
Ministerul Finanțelor subliniază că „execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,54% din PIB, comparativ cu 80,87 miliarde lei, respectiv 4,59% din PIB în perioada similară a anului 2024.”
O contribuție importantă la creșterea veniturilor a venit din impozitul pe dividende, înregistrând un avans de 77,3%, ca urmare a distribuirii dividendelor aferente anului 2024, impozitate cu 8%.
Contribuții sociale și taxe – creșteri moderate
Veniturile din contribuții de asigurări sociale au totalizat 137,73 miliarde de lei, în creștere cu 10,3% față de 2024. Creșterea mai redusă comparativ cu fondul total de salarii a fost determinată de transferurile mai mari către Pilonul II de pensii, care au ajuns la 14,8 miliarde de lei.
Impozitul pe profit a adus la buget 27,09 miliarde de lei (+11,7%), susținut de rezultatele financiare solide ale companiilor. Încasările nete din TVA au totalizat 82,55 miliarde de lei (+6,9%), influențate de rambursările mai mari și de efectul de bază. Accizele au însumat 32,36 miliarde de lei (+15,9%), în principal din tutun și produse energetice. Veniturile nefiscale au totalizat 37,61 miliarde de lei, incluzând și recuperarea de 1,6 miliarde lei de la Societatea Carpatica Feroviar România.
Fondurile externe, inclusiv rambursările UE și donațiile, au însumat 31,49 miliarde de lei, în creștere cu 37,3% față de 2024, contribuind semnificativ la veniturile totale disponibile.
Cheltuieli bugetare – depășirea pragului de 506 miliarde lei
Cheltuielile totale au ajuns la 506,47 miliarde de lei (+10,9% față de 2024), reprezentând 26,6% din PIB, comparativ cu 25,9% în aceeași perioadă a anului precedent.
-
Cheltuielile de personal: 113,3 miliarde lei (+6,9%), pondere de 6% în PIB.
-
Bunuri și servicii: 63,32 miliarde lei (+4%), inclusiv finanțarea programelor naționale și a decontării medicamentelor.
-
Dobânzi pentru datoria publică: 33,18 miliarde lei (+10,33 miliarde lei față de 2024), reprezentând o povară importantă asupra bugetului.
Asistența socială și investițiile publice – ritm accelerat
Cheltuielile cu asistența socială au atins 167,4 miliarde de lei (+13,9%), influențate de recalcularea pensiilor și de compensarea facturilor la energie și gaze (2,4 miliarde lei). Subvențiile au totalizat 8,54 miliarde lei, sprijinind transportul public, agricultura și compensațiile energetice. Alte cheltuieli (12 miliarde lei) includ burse, sprijin pentru culte, despăgubiri civile și restituirea proprietăților.
Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat 38,9 miliarde lei (+26%), iar investițiile publice (cheltuieli de capital și programe de dezvoltare) au fost de 71,95 miliarde lei (+10,65%).
Implicații economice și comparații internaționale
Un deficit bugetar de 4,54% din PIB după doar opt luni indică presiuni structurale asupra finanțelor statului, care se pot amplifica în contextul majorării cheltuielilor sociale și a dobânzilor. Comparativ, media deficitului în Uniunea Europeană în 2025 se situează în jurul a 3-4% din PIB, ceea ce arată că România se situează peste media europeană.
Un nivel ridicat al deficitului poate conduce pe termen mediu la creșterea datoriei publice, majorarea costurilor cu dobânzile și presiuni asupra politicii fiscale viitoare, inclusiv posibile ajustări de taxe sau reducerea cheltuielilor. În plus, deficitul poate influența inflația și cursul de schimb, având efecte indirecte asupra economiei reale și a puterii de cumpărare a populației.
Perspective pentru finalul anului 2025
Bugetul pentru 2025 a fost construit pe o prognoză de creștere economică de 2,5% și un deficit anual estimat la 7% din PIB. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că România a convenit cu Comisia Europeană să încheie anul cu un deficit de 8,4% din PIB, ceea ce indică necesitatea unor măsuri suplimentare de echilibrare a bugetului sau a unor politici fiscale mai prudente în perioada următoare.
Aceste date arată că, deși veniturile bugetare cresc, ritmul cheltuielilor, mai ales cele sociale și de investiții, determină menținerea unui deficit semnificativ, cu efecte asupra stabilității fiscale și sustenabilității pe termen lung.