Ilie Bolojan: Deficitul bugetar nu va scădea sub 8% în 2025. Reducerea la 6% este estimată pentru 2026
Premierul României, Ilie Bolojan, a oferit recent detalii despre starea finanțelor publice și perspectivele deficitului bugetar, subliniind provocările majore cu care se confruntă țara. Potrivit oficialului, România se află într-o situație dificilă, cu un deficit bugetar de aproximativ 30 de miliarde de euro și cu plăți de dobânzi de 11 miliarde de euro în acest an. Această situație a determinat Guvernul să adopte rapid măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a evita riscul suspendării fondurilor europene.
Deficitul bugetar și presiunea asupra economiei
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile încasate, iar în cazul României aceasta a ajuns la niveluri ridicate. Premierul Bolojan a explicat că, într-o situație ideală, guvernele încep prin reducerea cheltuielilor înainte de a crește taxele. „Există logici economice corecte atunci când ai timp. În primul rând reduci cheltuielile, iar dacă acestea nu sunt suficiente, poți apela la creșterea taxelor. În cazul nostru, însă, timpul nu a fost de partea noastră”, a declarat oficialul.
Diferența dintre cheltuieli și venituri este de aproximativ 30 de miliarde de euro, din care dobânzile la datorie vor consuma 11 miliarde. Aceasta pune o presiune semnificativă asupra bugetului, afectând capacitatea statului de a finanța proiecte de dezvoltare și investiții strategice.
Estimări pentru 2025 și 2026
Potrivit calculelor Guvernului, deficitul bugetar nu va putea fi redus sub 8% din PIB în 2025. „Evaluările din această toamnă arată că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Depinde de măsurile care se mai adoptă și de gestionarea investițiilor publice. Anul viitor, ne propunem să atingem un deficit de aproximativ 6% din PIB, pentru a limita creșterea cheltuielilor de funcționare față de veniturile statului”, a precizat premierul.
Pentru context, un deficit de 8% din PIB înseamnă că statul cheltuie cu 8% mai mult decât încasează anual, în timp ce un deficit de 6% înseamnă o reducere a dezechilibrului, dar încă peste pragul considerat sustenabil pe termen lung de către instituțiile financiare internaționale.
Dobânzile cresc și riscul unei crize bugetare
Premierul a avertizat că dobânzile la creditele României vor crește treptat în anii următori, ceea ce va accentua presiunea asupra bugetului. „Dacă diferența dintre cheltuieli și venituri nu va fi redusă, guvernele viitoare vor fi doar agenții de plăți, cheltuind bani pe dobânzi și cheltuieli sociale, fără posibilitatea de a sprijini dezvoltarea economică”, a explicat Bolojan.
În termeni practici, aceasta înseamnă că, dacă România nu își reduce deficitul, o mare parte din resursele statului vor fi alocate strict pentru plata dobânzilor și cheltuielilor curente, iar investițiile strategice în infrastructură, educație sau sănătate vor fi limitate.
Fondurile europene și riscul suspendării
Un alt element critic este legat de fondurile europene. România risca suspendarea acestor fonduri dacă nu își corecta deficitul la timp. „Trebuia să corectăm deficitul încă de anul trecut, nu doar până în vară. Nerespectarea angajamentelor a dus la o degradare a situației economice și la riscul suspendării fondurilor europene”, a spus premierul.
În luna iulie, la Consiliul miniștrilor de Finanțe de la Bruxelles, procedura de suspendare a fondurilor europene a fost declanșată, deși România adoptase primul pachet de măsuri. Adoptarea celui de-al doilea pachet a împiedicat finalizarea procedurii și prevenirea suspendării finanțării. Nerespectarea măsurilor ar fi afectat ratingul țării și ar fi generat semnale negative pentru piețele financiare internaționale.
Perspective și concluzii
Premierul a subliniat că disciplina fiscală și reducerea diferenței dintre venituri și cheltuieli sunt esențiale pentru stabilitatea economică. „Doar printr-o gestionare responsabilă a finanțelor publice putem evita situații în care statul plătește doar dobânzi și cheltuieli sociale, fără să mai creeze condiții pentru dezvoltarea României”, a concluzionat Ilie Bolojan.
În context european, România trebuie să se alinieze politicilor de consolidare fiscală și să își optimizeze cheltuielile pentru a-și proteja investițiile și a menține încrederea investitorilor și instituțiilor financiare internaționale.