BNR: Efectele plafonării energiei și creșterii TVA-urilor încetinesc ritmul de scădere al inflației
Banca Națională a României (BNR) estimează că ritmul de scădere a inflației va intra într-o fază de stabilizare în următoarele luni, urmând ca procesul de diminuare a prețurilor să se reia într-un mod lent, dar constant, spre finalul anului. Potrivit instituției, acest comportament al inflației este determinat de o serie de factori temporari, în special de încetarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, care a expirat la 1 iulie, și de creșterea cotelor de TVA și a accizelor, aplicată începând cu 1 august 2025.
Rata inflației: stabilizare și scădere lentă până la finalul anului
Conform evaluărilor prezentate de banca centrală, rata anuală a inflației va tinde să se stabilizeze în ultimele luni ale trimestrului al treilea, după care va urma o scădere lentă pe parcursul trimestrului al patrulea. Această evoluție reflectă impactul măsurilor fiscale recente și al ajustărilor de preț din sectoarele esențiale, cum este cel energetic, dar și eforturile autorităților de a controla presiunile din economie.
BNR arată că, deși pe termen scurt efectele eliminării plafonării energiei și ale majorării TVA pot conduce la o încetinire a dezinflației, pe termen mediu, aplicarea completă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în vara acestui an va contribui la temperarea cererii interne și, implicit, la o reducere treptată a inflației. Practic, instituția consideră că economia va intra într-o fază de ajustare naturală, determinată de scăderea consumului și de consolidarea echilibrelor macroeconomice.
Impactul consolidării fiscale asupra economiei
Banca Națională explică faptul că efectele dezinflaționiste vor deveni mai vizibile odată cu începerea corecției bugetare din 2025, proces care va fi, cel mai probabil, intensificat anul viitor. Aceste măsuri vor conduce nu doar la o scădere a presiunilor inflaționiste, ci și la o reducere semnificativă a deficitului de cont curent — unul dintre punctele vulnerabile majore ale economiei românești în ultimii ani.
Prin aplicarea unui mix de politici fiscale și monetare mai prudente, BNR estimează că România ar putea atinge o stabilitate mai solidă a prețurilor și o creștere economică sustenabilă, chiar dacă ritmul acesteia va fi moderat pe termen scurt. Corecția bugetară, deși necesară, va pune presiune pe consum și investițiile private, dar va contribui la restabilirea încrederii în economia națională.
Riscuri externe și incertitudini majore
BNR atrage atenția că, dincolo de factorii interni, economia României se confruntă în continuare cu un set amplu de riscuri și incertitudini provenite din mediul extern. Instituția semnalează că tensiunile comerciale globale, prelungirea războiului din Ucraina, dar și crizele din Orientul Mijlociu pot genera fluctuații în prețurile materiilor prime și în piețele financiare internaționale. Toate acestea ar putea influența cursul de schimb, costurile de import și, implicit, nivelul general al prețurilor interne.
În același timp, planurile statelor membre ale Uniunii Europene de a majora cheltuielile pentru apărare și infrastructură pot modifica semnificativ structura bugetelor naționale, influențând astfel politicile fiscale și monetare la nivel european. Într-un asemenea context, România trebuie să gestioneze cu prudență echilibrul dintre consolidarea bugetară și stimularea creșterii economice.
Fondurile europene – o sursă de stabilitate și dezvoltare
Banca Națională subliniază importanța crucială a atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, în special a celor provenite din programul „Next Generation EU”. Aceste resurse financiare reprezintă o oportunitate strategică pentru atenuarea efectelor negative ale consolidării fiscale, dar și pentru implementarea unor reforme structurale profunde. Printre priorități se numără tranziția energetică, digitalizarea economiei și modernizarea infrastructurii publice.
Conform BNR, o absorbție eficientă a fondurilor europene poate susține investițiile, poate stimula competitivitatea companiilor românești și poate compensa o parte din efectele generate de măsurile de austeritate. Astfel, România ar putea menține un echilibru între necesitatea ajustărilor bugetare și obiectivul de creștere economică sustenabilă.
Deciziile Consiliului de Administrație al BNR
În cadrul ședinței din 8 octombrie 2025, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia reflectă un echilibru între necesitatea temperării inflației și protejarea stabilității economice, în contextul unui grad ridicat de incertitudine internă și internațională.
Totodată, banca centrală a păstrat nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și pe cel aferent facilității de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, nu s-au produs modificări în ceea ce privește ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Concluzie
Prin aceste decizii, BNR transmite un semnal de stabilitate către piețele financiare și către mediul de afaceri. Chiar dacă procesul de dezinflație va continua într-un ritm mai lent decât se estima anterior, instituția consideră că fundamentele economiei românești rămân solide, iar măsurile adoptate vor sprijini o revenire treptată la o inflație moderată și predictibilă.