Topul țărilor cu cele mai mari datorii din lume: unde se situează România în clasamentul global
Guvernele din întreaga lume accelerează cheltuielile pentru a susține priorități strategice – de la securitate și energie, până la digitalizare și tranziția verde. Valul de investiții promite creștere economică, locuri de muncă și inovare, însă nota de plată devine din ce în ce mai apăsătoare: datoria publică globală atinge niveluri record.
În acest context, Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF) avertizează că povara tot mai mare a datoriilor și costurile ridicate ale dobânzilor pot alimenta inflația și volatilitatea piețelor financiare. Mai mult, experții atrag atenția că eficiența împrumuturilor scade pe măsură ce nivelul datoriei crește, ceea ce poate afecta stabilitatea globală. „Persistența acestor niveluri record riscă să creeze fisuri în mecanismele de evaluare ale activelor”, se arată în raportul Global Debt Monitor.
Economii sufocate de datorii: pragul critic de 300% din PIB, depășit
Datele aferente ultimului trimestru din 2025 arată că mai multe economii majore au depășit pragul de 300% din PIB în ceea ce privește datoria totală (care include guvernele, companiile și populația). Practic, aceste state au acumulat datorii mai mari decât producția lor economică pe trei ani.
Hong Kong domină clasamentul global
În fruntea topului se află Hong Kong, cu o datorie totală de 380% din PIB. Deși datoria publică (67%) și cea a populației (86%) sunt relativ moderate, sectorul corporativ explodează la 227% din PIB, reprezentând principala sursă a dezechilibrului.
Această situație este strâns legată de piața imobiliară extrem de activă, unde tranzacțiile bazate pe împrumuturi masive sunt regula. Sectorul imobiliar contribuie cu aproximativ un sfert la economia regiunii, amplificând dependența de creditare.
Japonia, captivă în cercul vicios al datoriei publice
În contrast, Japonia se confruntă cu o altă problemă majoră: datoria publică uriașă, care se apropie de 200% din PIB. Deși datoria companiilor rămâne în linie cu alte economii dezvoltate, povara guvernamentală depășește chiar și datoria totală a unor state.
Originea acestei situații se regăsește în „deceniile pierdute” după prăbușirea bulei imobiliare din 1991. Pentru a stimula economia, autoritățile au recurs la politici de relaxare cantitativă, ceea ce a dus la acumularea masivă de datorii. Astăzi, Banca Japoniei deține aproximativ jumătate din datoria națională.
Europa și economiile dezvoltate: datorii mari, presiuni crescânde
Nici restul lumii dezvoltate nu a scăpat de valul de împrumuturi. Crizele recente – de la pandemie la tensiuni geopolitice – au determinat guvernele să pompeze masiv bani în economie.
Singapore ocupă locul 3 la nivel global, cu o datorie totală de 347% din PIB, în timp ce Franța (326%) și Canada depășesc, de asemenea, pragul critic de 300%.