In timp ce asteptam zborul prietenului meu, am avut una din acele experiente incredibile pe care le auzi doar in fime sau carti. S-a intamplat la doar doi metri de mine.
Am vazut cum un barbat cu doua bagaje venea direct catre mine. Acesta s-a oprit fix langa mine… atunci am realizat ca stateam fix langa familia lui.
Mai intai si-a luat fiul cel mic in brate (cred ca micutul avea vreo sase ani). S-au tinut in brate pentru un timp destul de lung; apoi s-au uitat unul in ochii celuilalt si l-am auzit pe tata spunand “Ce ma bucur ca te vad, fiule! Mi-ai lipsit atat de mult!”
Fiul lui a zambit oarecum timid, stergandu-si usor ochii… apoi a raspuns: “Si tu mi-ai lipsit, tati!”
Apoi, barbatul s-a ridicat din genunchi si s-a uitat in ochii fiului sau mai mare (acesta avea poate noua sau zece ani). Pe el l-a imbratisat, dandu-i o palma usoara pe spate:
“Tu esti deja un barbat! Te iubesc foarte mult, tinere!” – l-am auzit pe tata spunand.
In timp ce toate astea se intampla, o fetita (probabil de un an sau un an si jumatate) era agitata si emotionata in bratele mamei sale. Ea nu si-a luat nici macar o secunda ochii de la tatal sau. Barbatul i-a spus “Buna, printeso!”, luang usor din bratele mamei sale. Si-a sarutat fetita pe toata fata in timp ce facea piruete cu ea. Fetita radea in hohote si isi tinea tatal strans de gat.
Dupa cateva momente, el a dat-o pe micuta fiului cel mare si a spus: “Am pastrat cel mai bun moment pentru final.” In acel moment sotia lui i-a sarit in brate; au avut un moment romantic. Pot spune ca am fost martorul celui mai frumos sarut pe care l-am vazut vreodata. El s-a uitat in ochii ei timp de cateva secunde, apoi a spus in soapta: “Te iubesc atat de mult!”
Pentru o clipa mi-au amintit de tineri proaspat casatoriti… insa era imposibil sa fie la inceputul relatiei; erau deja o familie. M-am uitat nedumerit la el si mi-am dat seama apoi ca sunt privit… atunci vocea mea nervoasa mi-a luat-o inainte:
“WOW! De cat timp sunteti casatoriti?”
“Suntem impreuna de 14 ani… casatoriti de 12.” – mi-a raspuns el foarte mandru, cu zambetul pe buze, apoi s-a intors sa isi sarute din nou sotia.
“Atunci… de cat timp esti plecat?” – am continuat eu cu intrebarile.
Barbatul s-a intors catre mine: “De doua zile intregi!”
Doar doua zile? Am crezut ca a fost plecat luni… ani! Stiu, expresia de pe fata mea m-a tradat. I-am spus rusinat ca sper sa am parte si eu de o astfel de relatie:
“Sper ca si casatoria mea sa fie la fel de pasionala dupa 12 ani.”
Omul s-a oprit brusc din zambit; m-a privit fix in ochi si cu o voce puternica care parea sa imi arda sufletul mi-a spus ceva care m-a schimbat complet:
“Nu spera, prietene!… HOTARASTE asta! Schimbarea e in tine!”
Apoi mi-a strans mana, si-a luat familia si a plecat. Sursa material: Michael D. Hargrove and Bottom Line Underwriters, Inc., Copyright 1997 / www.kudika.ro