Românii din diaspora, din nou în vizor: MAE propune reintroducerea unor taxe pentru serviciile consulare
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a lansat în dezbatere publică un nou proiect legislativ care a stârnit deja controverse și nemulțumiri în rândul românilor stabiliți în străinătate. Documentul are în vedere reintroducerea taxelor pentru o serie de servicii consulare, măsură care ar afecta direct milioane de cetățeni români din diaspora, nevoiți să apeleze periodic la aceste servicii pentru documente de identitate, pașapoarte sau proceduri notariale.
Pașapoarte și cărți de identitate mai scumpe
Potrivit proiectului, obținerea unui document de călătorie emis la consulatele României din afara granițelor va fi taxată cu 55 de euro. Această sumă se va aplica atât pentru eliberarea pașapoartelor, cât și a cărților de identitate. Singura excepție este reprezentată de cazurile în care documentele au fost furate, situații în care nu se vor percepe taxe suplimentare.
În prezent, aceste servicii sunt gratuite, motiv pentru care reintroducerea tarifelor ar însemna o povară în plus pentru cetățenii care, de cele mai multe ori, sunt obligați să parcurgă distanțe mari și să facă programări cu luni înainte pentru a-și rezolva problemele la consulate.
Vize și servicii notariale, costuri în creștere
Un alt aspect sensibil vizează taxele pentru obținerea vizelor de ședere. Dacă proiectul va fi adoptat, prețul va crește de la 120 de euro la 200 de euro, ceea ce reprezintă o majorare de peste 60%. De asemenea, și serviciile notariale vor fi mai scumpe: o simplă legalizare a unei traduceri ar putea să coste 30 de euro, față de 20 cât este în prezent.
Argumentele MAE
Ministerul Afacerilor Externe își justifică inițiativa prin necesitatea acoperirii costurilor reale pentru furnizarea acestor servicii. Reprezentanții instituției susțin că actualul sistem, în care multe dintre servicii sunt oferite gratuit sau la tarife reduse, generează un dezechilibru financiar.
Oficialii mai invocă și „alinierea la practicile europene”, unde taxele pentru serviciile consulare sunt deja aplicate în majoritatea statelor. Totodată, se estimează că prin reintroducerea acestor tarife, bugetul ar putea fi alimentat cu aproximativ 40 de milioane de euro anual, dintre care aproape jumătate ar proveni doar din taxele pentru vizele de lungă ședere.
Impactul asupra diasporei românești
Conform datelor oficiale furnizate de MAE, în 2024 erau înregistrați 5,7 milioane de români în diaspora, adică aproape un sfert din populația țării. Totuși, estimările neoficiale ridică cifra la circa 8 milioane de persoane, incluzând și pe cei neînregistrați oficial.
Pentru acești oameni, serviciile consulare sunt esențiale: eliberarea documentelor de identitate, autentificarea unor acte notariale sau obținerea vizelor sunt proceduri fără de care viața lor în străinătate ar fi extrem de complicată. În aceste condiții, reintroducerea taxelor este percepută de mulți ca o lovitură la adresa bugetului personal, mai ales în contextul în care costurile cu deplasările și timpul pierdut la consulate sunt deja foarte ridicate.
Următorii pași
Proiectul legislativ se află în prezent în etapa de transparență decizională, iar documentul complet poate fi consultat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. Dacă măsurile vor fi adoptate, noile tarife ar urma să intre în vigoare de la începutul anului viitor.
Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile vor ține cont de reacțiile românilor din diaspora și de presiunea publică, având în vedere că impactul acestor decizii se resimte direct asupra unei comunități care trimite anual miliarde de euro în țară sub formă de remitențe.
CITESTE SI:->> PSD cere introducerea plății CASS pentru refugiații ucraineni, dar Guvernul respinge amendamentul
Partidul Social Democrat a solicitat ca refugiații ucraineni aflați în România să contribuie la sistemul de sănătate prin plata contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS). Propunerea a fost făcută sub forma unui amendament la pachetul de măsuri fiscale, însă Guvernul, care și-a asumat răspunderea pe proiect, a refuzat includerea acestei modificări.
Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a criticat decizia Executivului, acuzând „ipocrizie” și subliniind că introducerea acestei contribuții ar fi reprezentat o măsură „corectă și echitabilă”, punând refugiații ucraineni pe picior de egalitate cu cetățenii români în ceea ce privește taxele și obligațiile către stat.
Câciu a anunțat că PSD nu va renunța la această inițiativă și va depune, în perioada imediat următoare, un proiect de lege în Parlament pentru a repara ceea ce consideră a fi o nedreptate față de români.
Discuția a fost alimentată și de declarațiile lui Ilie Bolojan la Digi24, care a afirmat că este de acord cu ideea ca refugiații să nu mai fie scutiți de plata CASS. Totuși, acesta a susținut ca măsura să intre în vigoare abia de la 1 ianuarie 2026, în timp ce PSD propunea aplicarea ei mai devreme, din septembrie 2025.
Adrian Câciu a evidențiat contradicția dintre mesajele publice ale Guvernului și deciziile luate în realitate, subliniind că „nu putem vorbi de echitate fiscală atâta timp cât unii plătesc, iar alții sunt exceptați”.
Prin viitorul proiect de lege, PSD dorește să reglementeze situația și să impună o contribuție unitară la sănătate pentru toți cei care beneficiază de servicii medicale în România, indiferent de statutul lor.
Te-ar mai putea interesa:–> Bursele școlare, reduse la jumătate: doar trei tipuri rămân active din toamnă. Sindicatele anunță proteste
Anul școlar 2025-2026 aduce cea mai amplă reformă în sistemul burselor pentru elevi. Din șase categorii existente până acum, doar trei vor mai fi accesibile elevilor. Decizia Ministerului Educației provoacă reacții puternice din partea sindicatelor și neliniște în rândul părinților și elevilor.
Care burse dispar și ce rămâne în vigoare
Începând cu 8 septembrie 2025, când clopoțelul va anunța un nou an școlar, bursele de excelență olimpică I și II și bursele de reziliență vor fi eliminate.
Vor rămâne în vigoare doar:
-
Bursa de merit – 450 lei/lună
-
Bursa socială – 300 lei/lună
-
Bursa tehnologică – 300 lei/lună
Potrivit Ministerului Educației, motivul principal este lipsa fondurilor. „Ne confruntăm cu constrângeri bugetare majore și trebuie să prioritizăm. Am păstrat bursele care răspund celor mai mari nevoi: recunoașterea performanței școlare, sprijinul social și încurajarea învățământului tehnologic”, a explicat ministrul Educației.
Totuși, școlile ar putea suplimenta sumele, în funcție de bugetele locale. Această situație riscă însă să creeze discrepanțe și mai mari între elevii din mediul urban și cei din mediul rural.
Bursa de merit, mai greu de obținut
Criteriile pentru acordarea bursei de merit devin semnificativ mai dure. Elevii de gimnaziu și liceu nu se vor mai putea baza doar pe o medie peste 9,00, ci vor trebui să se claseze și în primii 15% din colectivul clasei.
-
Clasele V-VIII și IX-XII: medie generală de minimum 9,00 și încadrarea între cei mai buni 15% din clasă.
-
Clasa a V-a: media primelor două intervale de cursuri.
-
Clasa a IX-a: media de admitere în liceu sau școala profesională.
Astfel, mulți elevi care în anii anteriori ar fi beneficiat de bursă pe baza notei generale riscă acum să fie excluși, chiar dacă performanțele lor școlare sunt ridicate.
Sindicatele ridică tonul: „Un an școlar sub semnul protestelor”
Reforma burselor vine pe fondul unui climat tensionat în educație. Sindicatele din învățământ acuză Guvernul de lipsă de viziune și de măsuri de austeritate care afectează direct elevii.
„Este inacceptabil ca, în loc să investească mai mult în educație, Guvernul să taie burse și să limiteze accesul elevilor la sprijin financiar”, transmit liderii sindicali, care amenință cu boicotarea festivităților de început de an școlar.
Mai mult, există riscul ca anul școlar 2025-2026 să fie marcat de valuri succesive de greve. Salariile cadrelor didactice și lipsa investițiilor în infrastructură completează tabloul nemulțumirilor.
Părinți și elevi, prinși la mijloc
În timp ce ministerul vorbește despre „eficiență” și „performanță”, părinții și elevii se tem că reforma burselor va accentua inegalitățile:
-
Elevii din mediul rural sau din școli cu resurse reduse ar putea fi dezavantajați.
-
Familiile cu venituri mici vor depinde de bursa socială, dar aceasta rămâne modestă (300 lei/lună).
-
Elevii buni la învățătură, dar care nu intră în top 15% al clasei, riscă să piardă un sprijin financiar esențial.
Reducerea burselor și înăsprirea criteriilor pentru acordarea lor ar putea produce un efect de domino asupra întregului sistem educațional. În loc să reducă presiunea, măsura Ministerului riscă să genereze mai multă frustrare și să accentueze polarizarea dintre elevii privilegiați și cei vulnerabili.