Ministrul Energiei vrea să reducă prețul energiei la consumatori. Decizia finală se va lua în CSAT
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că vineri, 19 septembrie, va discuta la București cu premierul Ilie Bolojan despre forma finală a memorandumului pe care îl va trimite către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Scopul principal al întâlnirii este eliminarea speculei din piața de energie și reducerea prețului energiei pentru consumatori, atât persoane fizice, cât și companii.
„Mâine o să am o discuţie cu premierul despre forma finală a documentului, a memorandumului pe care îl voi transmite către Consiliul Suprem de Apărarea Ţării, după ce preşedintele României a fost de acord cu acest lucru, în care vom mandata şi voi propune că CSAT să decidă asupra mandatării Ministerului Energiei şi a altor ministere şi a ANRE-ului, cu un termen foarte clar, cu termen de răspuns, a legislaţiei, a mecanismelor de piaţă, pentru a ne asigura că eliminăm specula din piaţa de energie şi că, astfel, vom ajunge la o reducere a preţului la consumatorul final, persoana fizică şi companie”, a declarat ministrul Ivan.
Mecanisme pentru proiecte mari și exploatarea resurselor
Ministrul Energiei a precizat că pe piață există deja mai mulți furnizori, aproximativ patru sau cinci, care oferă energie electrică la prețuri sub 1,30 euro/kWh, în funcție de regiune. Acest prag de 1,30 euro era plafonul până la 1 iulie pentru consumatorii care depășeau 250 kWh.
Ivan a subliniat că își dorește ca în prima ședință a CSAT să fie prezentat memorandumului pe care îl propune, cu scopul de a crea mecanisme pentru continuarea proiectelor mari de investiții: centrale pe gaz, hidrocentrale, transportul energiei și gazelor naturale, precum și explorarea resurselor de gaz și petrol, atât onshore, cât și în Marea Neagră.
„Îmi doresc foarte mult ca în prima şedinţă a CSAT să fie prezentat respectivul memorandum pe care îl propun, tocmai pentru a crea mecanismele de a continua proiectele de investiţii în centrale pe gaz, în hidrocentrale, fără să fim blocaţi de nişte tertipuri juridice şi de virgule prin chichiţe legislative, de a continua proiecte mari de investiţii în transportul energiei şi a gazelor naturale, de a continua proiecte mari de explorare a resurselor de gaz şi petrol, onshore şi offshore, mai ales în Marea Neagră, şi de a dezvolta odată România, că suntem ţara din Europa care are aproape cele mai multe resurse din Uniunea Europeană în materie de gaze naturale şi petrol, iar aceste lucruri trebuie să se reflecte mai departe şi în buzunarele oamenilor.”
Comparativ cu prețurile din Europa și vecinii României
Potrivit datelor recente, prețurile energiei în România rămân printre cele mai competitive din regiune. În timp ce în Germania sau Italia un consumator casnic poate plăti între 0,35 și 0,45 euro/kWh, România oferă prețuri sub 0,30 euro/kWh la anumiți furnizori. Comparativ cu Ungaria sau Bulgaria, prețul în România se situează într-o poziție intermediară: mai mic decât în Ungaria (unde poate depăși 0,32 euro/kWh), dar ușor mai mare decât în Bulgaria (aproximativ 0,28 euro/kWh).
| Țara | Preț mediu energie casnică (€/kWh) | Observații |
|---|---|---|
| România | 0,28 – 0,30 | Unele oferte sub 1,30 euro/kWh pentru consum mare |
| Bulgaria | 0,28 | Foarte apropiat de România, politici de plafonare |
| Ungaria | 0,32 | Mai scump decât România, dar mai ieftin decât UE occidentală |
| Serbia | 0,31 | Aproape de media regională |
| Germania | 0,35 – 0,45 | Cel mai scump din regiune, inclusiv taxe și certificări verzi |
| Italia | 0,36 – 0,44 | Tarife ridicate, depind de regiune și furnizor |
| Franța | 0,32 – 0,38 | Energie mai ieftină datorită hidro și nuclear |
Această evoluție subliniază importanța măsurilor propuse de Ministerul Energiei pentru reducerea costului la consumator și pentru menținerea competitivității României la nivel regional și european.
Rezilierea contractului de la Iernut și reluarea proiectului
Ministrul Ivan a mai declarat că nu va mai accepta proiecte întârziate ani de zile, cum este cazul centralei de la Iernut, județul Mureș. După ce a mers pe teren și a constatat problemele, a reziliat legal contractul cu constructorul, asigurându-se că lucrările vor fi continuate prin alte firme.
„M-am dus pe teren, constructorul încerca să-mi explice cum a fost greu şi complicat, i-am reziliat contractul, legal, corect, la termen, am spus, nimeni nu se mai joacă cu statul român. Eu, cât o să fiu în această poziţie, nu o să accept scuze, nu o să accept explicaţii puerile, din partea nimănui, poate să fie firma cui vrea să fie, eu nu accept ca nimeni să-şi mai bată joc de companiile româneşti şi cele care sunt deţinute de statul român. Aşa că i-am executat, execut garanţia de bună execuţie, luăm acei bani, subcontractăm cu alte companii şi ducem acest proiect mai departe.”
Prin aceste măsuri, România urmărește atât reducerea prețului energiei pentru consumatorii finali, cât și accelerarea proiectelor majore de investiții în sectorul energetic, menținându-se competitivă în comparație cu vecinii săi și cu media europeană.