O nouă problemă energetică pentru România înainte de iarnă: Bulgaria blochează temporar una dintre cele mai importante rute de gaze pentru România
Lucrările desfășurate de Bulgaria pe Coridorul Transbalcanic opresc temporar importurile de gaze prin Negru Vodă și amână extinderea unei infrastructuri esențiale pentru securitatea energetică regională. Totul se întâmplă într-un context marcat de stocuri reduse și prețuri aflate la cele mai ridicate niveluri din ultimii ani.
România se confruntă cu noi motive de îngrijorare în privința aprovizionării cu gaze naturale, într-un moment în care pregătirile pentru sezonul rece ar trebui să intre în linie dreaptă. Lucrările de modernizare efectuate în Bulgaria pe fostul Coridor Transbalcanic afectează deja fluxurile de gaze către România și alte state din regiune, iar extinderea unei capacități de transport considerată strategică pentru Europa de Sud-Est riscă să fie amânată.
Problema apare într-un context deloc favorabil: depozitele sunt mai puțin umplute decât în anii precedenți, iar prețurile gazelor au urcat puternic față de perioada 2023-2025.
Importurile prin Negru Vodă, puse pe pauză
Potrivit informațiilor apărute în piață, operatorul bulgar a început lucrări de extindere a capacității la punctul de interconectare Kardam, aflat în apropierea punctului românesc Negru Vodă.
Intervențiile sunt împărțite în două etape, fiecare de aproximativ șase zile. Prima se desfășoară în această perioadă, iar a doua este programată pentru luna septembrie.
Consecința este una directă: în intervalele respective, transportul gazelor prin această rută este practic suspendat.
Importanța situației nu trebuie subestimată. La sfârșitul lunii mai, prin această conexiune intrau în România peste 100 GWh de gaze zilnic, volum care contribuia atât la alimentarea consumului intern, cât și la tranzitul către alte piețe din regiune.
Coridorul strategic care alimentează jumătate de regiune
În ultimii ani, Coridorul Transbalcanic a devenit una dintre cele mai importante artere energetice din Europa de Est.
Pe aici circulă gaze destinate României, dar și consumatorilor din Republica Moldova, Transnistria, Ungaria și Slovacia. După reducerea dependenței Europei de gazele rusești și schimbarea fluxurilor energetice provocată de războiul din Ucraina, această rută a căpătat o importanță strategică fără precedent.
Tocmai de aceea orice întrerupere, chiar și temporară, este privită cu atenție atât de autorități, cât și de companiile active în sector.
Investiție strategică întârziată exact când este mai necesară
Modernizarea infrastructurii bulgare urmărește aproape dublarea capacității de transport.
Dacă proiectul va fi finalizat integral, volumul maxim transportat va crește de la aproximativ 14 milioane de metri cubi pe zi la circa 27 milioane de metri cubi.
Există însă o problemă majoră: calendarul inițial pare să fi fost depășit.
Autoritățile bulgare estimau că noua capacitate va deveni disponibilă înainte de debutul anului gazier 2026-2027, adică în noiembrie 2026. Între timp, partea română ar fi fost informată că termenul se mută la începutul anului 2027, iar infrastructura extinsă va putea fi utilizată abia de la 1 ianuarie.
Cu alte cuvinte, regiunea ar putea traversa o parte importantă a sezonului rece fără beneficiul unei capacități suplimentare de transport care era considerată esențială.
Consumul intern este pe cale să crească
În paralel, România se pregătește pentru o creștere a consumului de gaze.
Mai multe centrale moderne de cogenerare urmează să intre în funcțiune în perioada următoare, inclusiv proiecte importante la Constanța, Arad, Câmpia Turzii și Mintia.
Aceste investiții sunt necesare pentru modernizarea sistemului energetic, însă vor genera și o cerere suplimentară de gaze exact într-un moment în care aprovizionarea regională devine mai complicată.
Astfel, orice blocaj de infrastructură sau întârziere în proiectele strategice poate avea efecte directe asupra echilibrului dintre cerere și ofertă.
Prețurile gazelor au explodat față de acum trei ani
Dificultățile nu se opresc la infrastructură.
La începutul lunii iunie 2026, gazele naturale se tranzacționau pe piața spot la aproximativ 275 lei/MWh.
Pentru comparație, în aceeași perioadă:
-
în 2025 prețul era de aproximativ 190 lei/MWh;
-
în 2024 se situa în jurul valorii de 150 lei/MWh;
-
în 2023 era de doar 120 lei/MWh.
Practic, prețurile actuale sunt de peste două ori mai mari decât cele înregistrate în urmă cu numai trei ani. Singura perioadă mai dificilă rămâne anul 2022, când după invadarea Ucrainei cotațiile au depășit 400 lei/MWh.
Depozitele de gaze, la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani
Poate cel mai îngrijorător indicator este însă nivelul stocurilor.
La 5 iunie 2026, România avea înmagazinate doar 13,25 TWh de gaze, ceea ce reprezintă un grad de umplere de aproximativ 39%.
Este unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii ani și inferior celui înregistrat în aceeași perioadă din 2023, 2024 și 2025.