O nouă taxă pregătită în România pentru 2025. Măsura care riscă să afecteze grav bugetele familiilor: „Românii simt că nu mai pot face față”. România, în fața
unei corecții fiscale inevitabile: negocieri tensionate cu Comisia Europeană pentru revizuirea PNRR. România se află într-un moment economic de o complexitate fără precedent, confruntându-se cu un deficit bugetar alarmant și presiuni tot mai mari din partea instituțiilor europene pentru a implementa măsuri de ajustare fiscală. În acest context tensionat, autoritățile de la București se află în plin proces de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană, încercând să găsească un echilibru între cerințele externe și impactul social intern.
Reforma fiscală prinde contur: creșterea TVA și unificarea contribuțiilor – printre măsurile analizate
Printre măsurile aflate pe masa de negocieri se numără majorarea cotei standard a taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 19% la 21%, o decizie cu efecte directe asupra prețurilor de consum și, implicit, asupra nivelului de trai. În paralel, guvernul analizează și unificarea impozitului pe venit cu contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), într-o taxă unică de 20%, aplicabilă tuturor categoriilor de venit.
Această propunere, deși promovată ca o simplificare fiscală, riscă să reducă veniturile nete ale angajaților, întrucât în prezent cele două contribuții, de câte 10%, se aplică asupra unor baze de calcul diferite. În plus, extinderea noii taxe unice și asupra pensiilor – în prezent exceptate de la plata CASS – ar afecta semnificativ veniturile persoanelor vârstnice, alimentând nemulțumirea socială într-un an electoral sensibil.
Consultări tehnice și presiuni crescânde de la Bruxelles
Potrivit surselor din cadrul Guvernului, vineri au avut loc primele runde de consultări tehnice între experții români și cei ai Comisiei Europene, în pregătirea unei vizite oficiale la Bruxelles a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene. Discuțiile oficiale sunt așteptate să înceapă la începutul săptămânii viitoare, fiind esențiale pentru aprobarea unor modificări esențiale ale PNRR și pentru a contura un plan credibil de reducere a deficitului bugetar.
Un avertisment sever din partea Consiliului Fiscal
În acest context de incertitudine și presiune, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează asupra riscurilor majore pe care le implică menținerea actualei traiectorii bugetare. Potrivit acestuia, o corecție fiscală profundă este nu doar necesară, ci urgentă. Dăianu atrage atenția că, fără măsuri clare și ferme de redresare, România riscă să își piardă accesul la finanțare externă și refinanțare a datoriei publice, ceea ce ar putea declanșa o criză economică cu efecte dramatice pentru întreaga populație.
„Suntem într-o situație extrem de periculoasă – cu ‘apa peste nas’, cum se spune popular. Dacă nu acționăm ferm în 2025, consecințele vor fi dramatice. Nu ne putem iluziona că reducerea deficitului se poate face doar prin tăierea cheltuielilor. E nevoie și de creșterea veniturilor fiscale într-un mod sustenabil și echitabil”, a declarat Dăianu.
Responsabilitatea, amânată pentru noul executiv post-electoral
În ciuda gravității situației, autoritățile actuale ezită să își asume implementarea unor măsuri fiscale nepopulare înaintea alegerilor. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a sugerat că deciziile privind reforma fiscală vor fi amânate pentru perioada post-electorală, transferând practic responsabilitatea către viitorul guvern.
„După alegeri, cu siguranță noul executiv va trebui să lanseze o dezbatere publică serioasă asupra reformei fiscale și a modalităților de consolidare a veniturilor bugetare. Este o chestiune inevitabilă și necesară”, a afirmat ministrul.
Semnale îngrijorătoare de pe piețele financiare
În paralel cu aceste evoluții politice și economice, piețele financiare încep să reacționeze negativ la incertitudinile fiscale. Indicele ROBOR a crescut semnificativ la 7,31%, de la 5,9% la începutul săptămânii, reflectând o încredere tot mai scăzută a investitorilor în stabilitatea economică a țării. Deși cursul euro a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 5,11 lei, volatilitatea valutară rămâne ridicată, alimentată de lipsa unor perspective clare privind direcția politicii fiscale.
România se află la o răscruce de drumuri. Alegerea dintre amânarea reformelor din considerente politice și asumarea unui plan dureros, dar necesar, de corecție fiscală va marca nu doar stabilitatea macroeconomică a țării, ci și încrederea partenerilor internaționali. Într-un climat marcat de tensiuni sociale, incertitudini politice și presiuni externe, capacitatea decidenților de a acționa responsabil va fi pusă la grea încercare în lunile următoare.