≋Litoralul rămâne prima alegere a românilor în 2026. De ce continuă marea să câștige competiția cu Antalya, Croația și Bulgaria

În fiecare sezon estival apare aceeași întrebare: unde își petrec românii concediul? Deși opțiunile sunt tot mai numeroase, iar zborurile către destinații exotice sunt mai accesibile ca niciodată, litoralul rămâne lider incontestabil în preferințele turiștilor români.

Potrivit unui studiu realizat de Travelminit, 27,5% dintre respondenți aleg litoralul ca destinație principală pentru vacanța de vară, procent care menține marea pe primul loc în clasamentul preferințelor. Fie că este vorba despre familii cu copii, tineri sau cupluri care își doresc câteva zile de relaxare, plaja continuă să reprezinte imaginea clasică a concediului perfect.

Totuși, preferințele încep să se diversifice. Românii nu mai caută exclusiv șezlonguri și plaje aglomerate, ci experiențe complete, în care natura, gastronomia, cultura și liniștea au un rol tot mai important.

☀️Vacanțele în România devin tot mai variate

Același studiu arată că Transilvania ocupă locul al doilea în preferințele turiștilor, cu 21,5%, urmată de Bucovina, aleasă de 11,4% dintre respondenți. În paralel, cresc interesul pentru Delta Dunării, stațiunile montane și destinațiile rurale care oferă autenticitate și experiențe locale.

Schimbarea reflectă o nouă filozofie de călătorie. Dacă în urmă cu câțiva ani concediul era asociat aproape exclusiv cu plaja, în prezent românii caută vacanțe care combină relaxarea cu explorarea, activitățile în aer liber, gastronomia regională și contactul cu natura.

Cu toate acestea, litoralul își păstrează supremația, fiind în continuare alegerea cea mai simplă și mai accesibilă pentru o vacanță de câteva zile sau chiar pentru un sejur complet.

☼Litoralul românesc versus Antalya, Bulgaria și Croația

În ultimii ani, competiția pentru turistul român s-a intensificat. Antalya, litoralul bulgăresc și coasta Croației au devenit alternative serioase, fiecare mizând pe avantaje diferite.

Antalya continuă să atragă prin pachetele all inclusive și serviciile excelente. În sezonul estival, un bilet de avion dus-întors din România poate costa între 150 și 350 de euro de persoană, în funcție de perioada rezervării și aeroportul de plecare. La acesta se adaugă transferurile și costurile sejurului, însă multe hoteluri includ mese, băuturi și activități pentru întreaga familie, ceea ce transformă oferta într-una foarte atractivă.

Bulgaria rămâne una dintre cele mai apropiate și accesibile variante pentru români. Pentru cei care aleg să călătorească cu mașina, costurile sunt reduse: combustibilul pentru un traseu dus-întors până pe litoralul bulgăresc poate varia între 500 și 900 de lei, în funcție de distanță și consumul autoturismului, iar taxa de pod de la Giurgiu–Ruse și vigneta bulgărească adaugă doar câteva zeci de euro la bugetul total. Cazarea este, în multe situații, comparabilă ca preț cu cea de pe litoralul românesc, iar numeroase hoteluri oferă pachete all inclusive.

Croația reprezintă o opțiune diferită, orientată spre peisaje spectaculoase, ape cristaline și turism activ. În schimb, este și una dintre cele mai costisitoare destinații. Drumul cu mașina din România poate depăși 2.500 de kilometri dus-întors, ceea ce înseamnă un buget de aproximativ 2.000-3.000 de lei doar pentru combustibil, la care se adaugă taxele de autostradă și eventualele cazări intermediare. Pentru cei care aleg avionul, biletele pot varia între 180 și 400 de euro de persoană în sezon.

Prin comparație, litoralul românesc are avantajul proximității. Pentru mulți turiști, drumul până la mare presupune doar câteva ore de condus, fără taxe suplimentare de autostradă sau costuri ridicate de transport aerian. În plus, flexibilitatea este considerabil mai mare: un weekend spontan sau un sejur de patru-cinci zile poate fi organizat rapid, fără rezervări făcute cu multe luni înainte.

Cât cântăresc prețul și confortul în alegerea vacanței

Dacă în trecut costul era aproape singurul criteriu important, în 2026 românii analizează mult mai atent fiecare detaliu înainte de rezervare.

Conform studiului Travelminit, 65,8% dintre respondenți afirmă că bugetul influențează decisiv alegerea destinației. Totuși, aproape jumătate spun că serviciile oferite, nivelul de confort și facilitățile hotelului cântăresc aproape la fel de mult.

De asemenea, recenziile online au devenit una dintre cele mai importante surse de informare. Turiștii citesc experiențele altor vizitatori, compară fotografii reale și urmăresc atent raportul dintre preț și calitate înainte de a face o rezervare.

Această schimbare explică și succesul destinațiilor care oferă experiențe complete, nu doar cazare. Piscinele, spa-urile, restaurantele de calitate, activitățile pentru copii și proximitatea față de principalele atracții turistice sunt elemente care pot înclina balanța chiar și atunci când diferența de preț este redusă.

Vacanța perfectă înseamnă mai mult decât destinația

Deși litoralul românesc rămâne prima alegere pentru vara lui 2026, competiția cu Antalya, Bulgaria și Croația este mai puternică decât în urmă cu câțiva ani. Accesibilitatea zborurilor, ofertele all inclusive și posibilitatea de a ajunge rapid în alte țări îi determină pe mulți români să compare atent fiecare variantă înainte de a lua o decizie.

Cu toate acestea, apropierea de casă, timpul redus petrecut pe drum și flexibilitatea organizării continuă să reprezinte avantaje importante pentru litoralul românesc. În același timp, diversificarea preferințelor arată că turistul român devine tot mai informat și mai exigent, alegând vacanța care oferă cel mai bun echilibru între cost, confort, experiențe și calitatea serviciilor.

Indiferent dacă aleg plajele Mării Negre, resorturile din Antalya, stațiunile din Bulgaria sau golfurile spectaculoase ale Croației, românii nu mai cumpără doar o vacanță, ci o experiență completă. Iar acesta este, probabil, cel mai important trend al verii 2026.

Cele mai scumpe destinații de vacanță pe care le poți vizita în 2026. Unde ajung costurile la peste 1.000 de euro pe zi

Dincolo de concediile clasice petrecute pe litoral, la munte sau de popularele city break-uri europene, există destinații pe care mulți călători le trec pe lista visurilor. Sunt locuri spectaculoase, greu accesibile, care oferă experiențe unice și peisaje pe care nu le poți întâlni în altă parte a lumii. Totuși, prețurile ridicate îi determină pe cei mai mulți turiști să amâne astfel de vacanțe pentru o ocazie specială sau chiar pentru o singură dată în viață.

Fie că este vorba despre admirarea aurorei boreale în regiunile nordice, explorarea faunei unice din Insulele Galapagos, o croazieră printre ghețarii Antarcticii sau o lună de miere într-un bungalow construit deasupra apelor turcoaz din Maldive, aceste experiențe vin la pachet cu costuri considerabile. Transportul dificil, infrastructura limitată sau serviciile premium transformă aceste destinații în unele dintre cele mai scumpe din lume.

Potrivit unei analize realizate de o companie de asigurări și citate de Euronews, cele mai costisitoare destinații turistice din 2026 includ Groenlanda, Antarctica, Maldive, Zimbabwe și Islanda, alături de alte teritorii exotice sau greu accesibile.

Clasamentul a fost întocmit pe baza costurilor de călătorie raportate în peste 100.000 de polițe de asigurare de călătorie vândute de companie. La acestea s-au adăugat rezultatele unor sondaje realizate în rândul a peste 6.000 de clienți, precum și informații privind prețurile biletelor de avion și ale cazărilor, colectate de pe platforme precum Google Flights și Kayak Hotels.

De ce sunt atât de scumpe aceste destinații

Majoritatea locurilor aflate în fruntea clasamentului au un element comun: sunt foarte izolate și necesită o logistică complexă pentru a putea fi vizitate. În multe cazuri, accesul se face doar prin zboruri speciale, nave de expediție sau curse limitate, iar transportul alimentelor și al materialelor de construcție este costisitor.

În plus, multe dintre aceste destinații pun accent pe turismul exclusivist sau pe experiențele premium. Resorturile de lux, excursiile ghidate, activitățile personalizate și standardele ridicate de confort contribuie semnificativ la nota finală de plată.

Expedițiile polare și croazierele în regiunile arctice sau antarctice se numără printre cele mai scumpe tipuri de vacanțe. Acestea sunt urmate de sejururile pe insule exotice, safariurile din Africa, vacanțele în rezervații naturale și aventurile în zone sălbatice, unde numărul redus de turiști și protejarea mediului impun costuri mai mari.

Groenlanda, cea mai scumpă destinație din clasament

Pe primul loc în topul celor mai scumpe destinații turistice se află Groenlanda. Vizitarea celui mai mare teritoriu insular din lume presupune un buget considerabil, costul mediu al unei vacanțe ajungând la aproximativ 1.027 de euro pe zi.

Și cheltuielile de bază sunt ridicate. Închirierea unei mașini costă, în medie, 97 de euro pe zi, în timp ce o noapte de cazare la hotel, chiar și în timpul săptămânii, se ridică la aproximativ 200 de euro. O simplă cină într-un restaurant accesibil pornește de la 31,60 euro de persoană.

Hoteluri de aproape 1.000 de euro pe noapte

Un alt loc unde turiștii trebuie să pregătească un buget generos sunt Insulele Virgine Britanice. Aici, costul mediu al unei călătorii este estimat la 811 euro pe zi, iar o singură noapte de cazare la hotel în timpul săptămânii poate ajunge la aproximativ 997 de euro.

Nici Polinezia Franceză nu este o destinație pentru toate buzunarele. Arhipelagul din Oceanul Pacific este celebru pentru lagunele sale spectaculoase și resorturile construite pe apă, însă aceste peisaje vin cu un preț pe măsură. Costul mediu al unei vacanțe este estimat la 663 de euro pe zi, iar cazarea într-un hotel poate depăși 1.200 de euro pe noapte.

Antarctica și Maldive, experiențe de lux

Antarctica rămâne una dintre cele mai exclusiviste destinații turistice din lume. Doar transportul până la punctul de plecare al expedițiilor este costisitor, iar un bilet de avion poate ajunge la aproximativ 1.165 de euro. Odată ajunși acolo, turiștii trebuie să ia în calcul un cost mediu de aproximativ 1.325 de euro pentru fiecare zi petrecută în cadrul expediției, ceea ce face din Antarctica una dintre cele mai scumpe experiențe turistice disponibile.

La rândul lor, Maldivele continuă să fie asociate cu vacanțele exclusiviste. Arhipelagul din Oceanul Indian atrage anual mii de turiști datorită plajelor cu nisip fin, apelor cristaline și resorturilor de lux. Totuși, aceste facilități au un preț ridicat: costul mediu al unei vacanțe este de aproximativ 940 de euro pe zi, iar o noapte de cazare într-un hotel poate ajunge la 1.096 de euro.

Alte destinații care necesită un buget consistent

În topul celor mai scumpe destinații de vacanță din 2026 se mai regăsesc Elveția, Zimbabwe, Insulele Turks și Caicos, Botswana, Anguilla, Saint Lucia, Namibia, Islanda, Norvegia și Zambia.

Deși motivele diferă de la o destinație la alta, toate au în comun costuri ridicate generate fie de izolarea geografică, fie de infrastructura limitată sau de serviciile turistice premium. Pentru turiștii aflați în căutarea unor experiențe deosebite, aceste locuri pot oferi amintiri de neuitat, însă presupun și un buget pe măsură.

Lovitură pentru șoferii Uber și Bolt. Mii de mașini folosite în baza unui contract de comodat ar putea fi interzise

Șoferii care desfășoară activități de transport alternativ prin intermediul platformelor Uber și Bolt ar putea avea în curând o problemă majoră. Un proiect legislativ aflat în pregătire propune eliminarea autoturismelor deținute în baza unui contract de comodat din categoria vehiculelor care pot fi utilizate legal pentru transportul alternativ de persoane.

Inițiativa, analizată de Profit.ro, urmează să intre în dezbatere și ulterior în procedura de vot în Parlament. Dacă va fi adoptată, măsura ar putea schimba radical modul în care funcționează o parte importantă a pieței de ridesharing din România, afectând atât proprietarii de flote, cât și șoferii care își desfășoară activitatea cu mașini primite în folosință gratuită.

Proiectul vizează combaterea evaziunii fiscale și eliminarea unor vulnerabilități din sistem

Propunerea legislativă a fost inițiată de fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Constantin Ștefan, împreună cu mai mulți deputați din PSD. Potrivit expunerii de motive, utilizarea autoturismelor în baza unor contracte de comodat a scos la iveală numeroase probleme care îngreunează activitatea autorităților și favorizează apariția unor practici fiscale neconforme.

Inițiatorii susțin că actualul cadru legislativ permite existența unor situații în care adevărații beneficiari ai veniturilor generate din transportul alternativ sunt dificil de identificat. În opinia acestora, această flexibilitate excesivă reduce eficiența controalelor fiscale și afectează concurența loială dintre operatorii care activează pe piața transportului de persoane.

Anchetele Antifraudă și DNA au adus ridesharingul în centrul atenției

Proiectul vine într-un context în care autoritățile au intensificat verificările asupra firmelor care operează pe platformele Uber și Bolt.

În toamna anului 2025, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a dispus suspendarea, la nivel național, a plăților efectuate de Uber și Bolt către aproximativ 100 de firme care administrau flote de vehicule, precum și către șoferii afiliați acestora. Măsura a fost aplicată până la finalizarea unei ample anchete fiscale.

În urma controalelor, inspectorii antifraudă au descoperit un mecanism complex de evaziune fiscală care, potrivit autorităților, a produs un prejudiciu estimat la 266,5 milioane de lei bugetului de stat.

La scurt timp după această acțiune, și procurorii DNA au desfășurat percheziții la mai multe firme implicate în activitatea de transport alternativ prin intermediul platformelor de ridesharing, anchetele vizând modul de organizare și de fiscalizare a veniturilor obținute.

Contractele de comodat, considerate o sursă de risc fiscal

Autorii proiectului susțin că utilizarea autoturismelor aflate în comodat facilitează, în anumite situații, evitarea obligațiilor fiscale și ascunderea beneficiarilor reali ai veniturilor.

Potrivit acestora, contractele de comodat pot fi încheiate cu mare ușurință între persoane apropiate, membri ai aceleiași familii sau persoane afiliate, ceea ce complică verificările efectuate de autorități.

„În practică, contractele de comodat pot fi încheiate cu o mare flexibilitate, inclusiv între persoane aflate în relații de afiliere sau între membri ai aceleiași familii, ceea ce îngreunează verificarea beneficiarului real al veniturilor generate de activitatea de transport alternativ. Această situație poate facilita disimularea raporturilor economice reale și poate constitui un factor de risc în ceea ce privește evaziunea fiscală”, se arată în expunerea de motive.

În opinia inițiatorilor, limitarea tipurilor de vehicule care pot fi utilizate în transportul alternativ ar contribui la creșterea transparenței și la o monitorizare mai eficientă a activității economice desfășurate prin aceste platforme.

Reguli diferite pentru taxi și ridesharing

Un alt argument invocat este diferența dintre regimul juridic aplicabil transportului în regim de taxi și cel destinat serviciilor de ridesharing.

În prezent, legislația privind taxiurile impune ca vehiculele utilizate să fie deținute în proprietate, în leasing sau prin alte forme expres prevăzute de lege, fără posibilitatea folosirii unui autoturism aflat în comodat.

În schimb, operatorii de transport alternativ beneficiază de reguli mai permisive, deși prestează servicii similare și se adresează aceluiași segment de clienți.

Inițiatorii consideră că această diferență generează un avantaj competitiv artificial pentru o parte dintre operatorii de transport alternativ, afectând echilibrul concurențial de pe piață.

„În condițiile în care ambele categorii de operatori activează pe aceeași piață și se adresează acelorași consumatori, este necesară asigurarea unui cadru juridic echilibrat și nediscriminatoriu”, susțin autorii proiectului.

Ce efecte ar putea avea modificarea legislativă

Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, autoturismele utilizate în baza unui contract de comodat nu vor mai putea fi folosite pentru desfășurarea activităților de transport alternativ.

Potrivit inițiatorilor, măsura ar avea mai multe efecte: creșterea trasabilității vehiculelor folosite în activitatea economică, simplificarea controalelor efectuate de instituțiile statului, reducerea posibilităților de evitare a obligațiilor fiscale și consolidarea disciplinei fiscale în domeniul transportului alternativ.

În același timp, modificarea ar putea obliga numeroși șoferi și administratori de flote să își reorganizeze activitatea și să găsească alte forme legale de deținere a autoturismelor, dacă vor dori să continue colaborarea cu platformele Uber și Bolt.