Pensionarii care scapă de plata CASS. Cine nu va fi obligat să contribuie la sănătate
Regulile privind contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru pensionari aduc schimbări importante, iar pentru unii vârstnici vestea este una bună. Deși mulți pensionari cu venituri mai mari vor fi nevoiți să plătească această contribuție, există categorii clar definite care vor fi scutite, chiar dacă depășesc plafonul stabilit de lege.
Începând cu 1 august 2025, pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei pe lună trebuie să achite CASS. Contribuția nu se aplică la întreaga pensie, ci doar la suma care depășește acest prag, iar cota este de 10%.
Cum se calculează contribuția
Mecanismul de calcul este relativ simplu. De exemplu, dacă un pensionar are o pensie lunară de 4.000 de lei, contribuția la sănătate se aplică doar pentru diferența de 1.000 de lei (adică suma care depășește plafonul de 3.000 de lei). În acest caz, CASS va fi de 100 de lei pe lună.
Această măsură vizează creșterea fondurilor pentru sistemul public de sănătate, însă autoritățile au introdus și o serie de excepții menite să protejeze persoanele aflate în situații medicale dificile.
Pensionarii scutiți de la plata CASS
Chiar dacă pensia depășește plafonul de 3.000 de lei, anumite categorii de pensionari nu vor plăti deloc contribuția la sănătate.
Persoanele cu dizabilități
Pensionarii care au un grad de dizabilitate sunt scutiți integral de la plata CASS, indiferent de natura sau severitatea afecțiunii. Măsura are rolul de a reduce presiunea financiară asupra acestor persoane, care se confruntă adesea cu cheltuieli medicale constante și nevoi speciale de îngrijire.
Bolnavii de cancer
O altă categorie protejată este reprezentată de pensionarii diagnosticați cu cancer și incluși în programele naționale de sănătate. Aceștia nu vor plăti CASS pe toată durata tratamentului, respectiv până la remisia bolii. Statul acoperă astfel contribuția, pentru a nu îngreuna și mai mult situația financiară a pacienților oncologici, care trec prin perioade extrem de dificile.
Alte boli incluse în programe naționale
Scutirile nu se opresc aici. Persoanele neasigurate, inclusiv pensionarii, care suferă de afecțiuni cronice tratate prin alte programe naționale — cum ar fi diabetul sau bolile cardiovasculare — vor continua să beneficieze de tratamente și servicii medicale fără a fi obligate să achite contribuția la sănătate.
Prin aceste excepții, legislația încearcă să păstreze un echilibru între nevoia de finanțare a sistemului sanitar și protejarea categoriilor vulnerabile. Practic, cei aflați în situații medicale grave nu vor fi împovărați suplimentar, chiar dacă au pensii peste plafonul stabilit.
Evoluția numărului de pensionari în România
În paralel cu aceste modificări legislative, datele oficiale arată o ușoară creștere a numărului de pensionari din România. La finalul lunii decembrie 2025, potrivit informațiilor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), erau înregistrați 4.699.559 de pensionari la nivel național.
Comparativ cu luna precedentă, numărul acestora a crescut cu 4.279 de persoane. Evoluția este lentă, dar constantă, și reflectă atât noile ieșiri la pensie, cât și actualizările administrative din sistemul public.
Pensia medie și presiunea asupra bugetului
Datele CNPP evidențiază diferențe importante între categoriile de pensii, dar și o pondere semnificativă a beneficiarilor proveniți din agricultură — un segment tradițional numeros în structura pensionarilor din România.
La nivel național, pensia medie a fost de 2.778 de lei. Acest indicator este esențial pentru a înțelege nivelul de trai al vârstnicilor, mai ales într-un context economic marcat de creșterea prețurilor și ajustări bugetare repetate. Pentru mulți pensionari, această sumă trebuie să acopere cheltuieli esențiale precum alimentele, medicamentele și utilitățile.