Piaţa auto din România e dominată de mașinile second-hand

România – o piață dominată de mașinile second-hand: trei autoturisme vechi la fiecare mașină nouă. Expert: „Poluarea este excesivă, iar majoritatea acestor

vehicule sunt nefiscalizate” România continuă să se afle în topul țărilor europene cu o piață foarte activă pentru mașinile second-hand. Datele statistice arată că, în primele patru luni ale anului 2025, numărul autoturismelor rulate înmatriculate pentru prima oară în țară a fost de aproape trei ori mai mare decât cel al mașinilor noi. Această tendință confirmă o realitate începută încă din anul precedent, când, pentru prima dată, mașinile second-hand au depășit numeric înmatriculările de autoturisme noi în România.

Conform celor mai recente cifre publicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în perioada ianuarie-aprilie 2025, au fost înregistrate 43.224 de autoturisme noi înmatriculate, ceea ce reprezintă o scădere de 7,05% față de aceeași perioadă a anului 2024. În contrast, numărul mașinilor second-hand înmatriculate pentru prima oară în țară a urcat semnificativ, atingând 130.940 de unități, o creștere de 14,83% față de primele patru luni ale anului precedent, când se înregistraseră 114.027 de astfel de autovehicule.

Practic, pentru fiecare autoturism nou, în România se înmatriculează în prezent aproape trei mașini second-hand, o situație care continuă să se mențină și să se adâncească. O realitate confirmată și de datele statistice pe întreg anul 2024: atunci, înmatriculările de autoturisme noi au fost în jur de 151.105 unități, în timp ce autoturismele second-hand au atins cifra impresionantă de 344.486 de unități, conform Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGCPI).

„Este nevoie urgentă de întărirea controlului tehnic și fiscalizarea acestor vehicule”

Pentru a înțelege mai bine cauzele și implicațiile acestei situații, „Adevărul” a discutat cu Silviu Badea, vicepreședintele ACAROM, care a oferit o perspectivă clară și bine argumentată asupra fenomenului masiv al importurilor de mașini second-hand în România.

„Vorbind în cifre, în 2024, au fost importate aproximativ 344.000 de vehicule second-hand, ceea ce reprezintă aproape de două ori și jumătate numărul autoturismelor noi înmatriculate în țară. Din aceste vehicule, 80% au o vechime de peste 8 ani, iar o parte considerabilă sunt mult mai vechi. Este un fenomen extrem de problematic, dar în același timp evitat de a fi discutat cu seriozitate și în mod transparent în ultimii ani. Practic, a devenit «elefantul din încăpere» pe care nimeni nu vrea să-l recunoască oficial. Ultima încercare de a taxa poluarea la importul mașinilor second-hand, introdusă în 2013 și eliminată în 2017, a eșuat tehnic și politic, lăsând un gol decizional care persistă și acum. Pe lângă problemele tehnice, există și o componentă electorală clară care face acest subiect dificil de abordat, mai ales că în România urmează campanii electorale succesive, iar politicienii evită acest subiect din motive electorale”, explică Silviu Badea.

Din punctul său de vedere, principalele probleme generate de importul masiv de mașini vechi sunt triplice:

Securitatea rutieră – vehiculele cu o stare tehnică avansată de degradare și care sunt adesea învechite din punct de vedere al sistemelor de siguranță pasivă și activă, pun în pericol traficul rutier.

Poluarea excesivă – emisiile nocive produse de aceste mașini vechi sunt extrem de ridicate, iar efectele acestora se resimt direct în calitatea aerului, fiind ușor observabile în trafic, mai ales când conduci în spatele unui astfel de vehicul.

Concurența neloială – majoritatea acestor vehicule second-hand nu sunt supuse unei fiscalizări corecte, ceea ce creează un dezechilibru în piața auto și afectează negativ atât bugetul statului, cât și comercianții onești.

„În acest context, nu vorbim despre o interzicere sau o supra-taxare excesivă a mașinilor second-hand, ci despre o întărire necesară a controlului tehnic, atât în ceea ce privește siguranța, cât și poluarea, prin inspecțiile tehnice periodice (ITP), dar și prin controale în trafic. De asemenea, o fiscalizare echilibrată și transparentă a acestor vehicule ar putea rezolva multe dintre problemele actuale”, a mai subliniat vicepreședintele ACAROM.

Studii și recomandări pentru autorități

Pentru a susține autoritățile în luarea unor decizii bine fundamentate, ACAROM, în colaborare cu firma Price Waterhouse Coopers, a realizat un studiu amplu pe tema importurilor de mașini second-hand. Acest studiu conține recomandări concrete, inclusiv de natură fiscală, menite să prevină apariția unor noi erori tehnice similare cu cele din trecut, precum cele legate de taxa de poluare impusă în 2013.

„Acest studiu a fost recent prezentat autorităților guvernamentale, inclusiv Ministerului Mediului, care are un interes direct în acest domeniu, mai ales având în vedere jaloanele din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legate de mediul înconjurător și reducerea poluării. În actualul context politic, așteptăm ca noul guvern să fie constituit cât mai rapid și să preia mandatul pentru a putea aborda acest subiect extrem de important cu obiectivitate și fără constrângeri electorale”, a concluzionat Silviu Badea.

Astfel, România se confruntă cu o realitate dificilă: o piață dominată de mașini second-hand vechi, cu efecte negative clare asupra mediului, siguranței rutiere și economiei. Este nevoie de măsuri concrete, susținute de studii și politici coerente, pentru a îmbunătăți această situație și pentru a proteja atât cetățenii, cât și mediul înconjurător.

De ce aleg românii mașinile second-hand din Germania, Franța și Belgia: avantaje reale, riscuri ascunse

România se menține, de ani buni, în topul țărilor europene cu cele mai mari importuri de mașini second-hand, în special din Germania, Franța și Belgia. Această tendință nu este una întâmplătoare, ci reflectă o serie de factori economici, culturali și tehnici care influențează profund preferințele cumpărătorilor români.

Germania – sursa preferată de vehicule rulate

Studiile recente efectuate de platforma de verificare auto carVertical confirmă faptul că majoritatea autoturismelor second-hand importate în România provin din Europa de Vest, în special din Germania. În 2024, 32,3% dintre vehiculele second-hand verificate în România proveneau din această țară. Urmează Franța cu 17%, Belgia cu 11,7%, Italia cu 11,2% și Olanda cu 7%.

„Preferința românilor pentru mașinile germane, precum BMW, Audi sau Volkswagen, este evidentă și se leagă atât de imaginea de fiabilitate asociată acestor mărci, cât și de condițiile bune în care sunt întreținute aceste autoturisme în Germania. Acolo, multe vehicule revin la dealeri după doar 3-5 ani de utilizare, oferind un stoc constant de mașini relativ noi, cu istoric complet, care ajung apoi în piețele din Europa de Est”, explică Matas Buzelis, expert în piața auto în cadrul carVertical.

Calitatea infrastructurii influențează starea vehiculelor

Un alt motiv pentru această preferință este infrastructura superioară din țări precum Germania, Olanda sau Suedia, care contribuie semnificativ la menținerea mașinilor într-o stare bună. Potrivit Adrianei Marina, Director Comercial pentru Mașini Rulate la Țiriac Auto, vehiculele provenite din aceste regiuni au, în general, un grad mai redus de uzură, sunt mai bine întreținute și au un istoric de service clar, aspecte esențiale pentru orice cumpărător avizat.

„Vehiculele importate din Germania sau Olanda se remarcă adesea prin kilometraj redus, revizii efectuate la timp și o stare tehnică superioară. Toate acestea oferă cumpărătorilor români un plus de încredere în comparație cu alte piețe”, susține Marina.

Riscurile importului de mașini rulate: kilometraj fals, accidente ascunse, reparații de proastă calitate

Totuși, importurile de mașini second-hand nu vin fără riscuri. Mulți cumpărători se grăbesc să achiziționeze vehicule aparent atractive, fără să le verifice temeinic istoricul, ceea ce poate duce la probleme serioase.

Matas Buzelis atrage atenția asupra pericolului real reprezentat de manipularea kilometrajului, una dintre cele mai frecvente fraude din domeniul auto. Datele carVertical arată că în 2024, 14,3% dintre vehiculele importate din Polonia aveau odometrul modificat. Următoarele țări cu incidențe ridicate sunt SUA (13,9%), Spania (10,5%), Italia (10,3%) și Danemarca (8,5%).

Problemele nu se opresc aici. Vehiculele avariate în accidente sunt adesea reparate cu piese de calitate slabă, neoriginale, ceea ce afectează semnificativ fiabilitatea mașinii. În plus, unele autoturisme ajung în România cu un kilometraj aparent corect, dar sunt ulterior modificate de vânzători locali, ceea ce face detectarea fraudei extrem de dificilă.

Adriana Marina avertizează că „problemele legate de manipularea kilometrajului sau de ascunderea daunelor sunt mai frecvente în cazul mașinilor provenite din anumite țări. De exemplu, în Italia și Polonia se întâlnesc deseori astfel de cazuri. Franța, pe de altă parte, este cunoscută pentru vehiculele cu interioare suprasolicitate, chiar și când kilometrajul este relativ mic, ceea ce ridică semne de întrebare privind uzura reală a vehiculului.”

Lipsa schimbului de informații între țări facilitează fraudele

O altă problemă majoră o reprezintă lipsa unei baze de date europene transparente privind istoricul vehiculelor. Din cauza lipsei de cooperare între instituțiile naționale din diferite țări, vânzătorii necinstiți pot profita pentru a ascunde informații esențiale despre mașinile vândute.

„Deoarece țările nu partajează întotdeauna datele despre istoricul auto, escrocii au o fereastră de oportunitate pentru a manipula kilometrajul, a ascunde daune majore sau chiar a vinde mașini furate. De aceea, este vital ca furnizorii de date și actorii din domeniul auto – inclusiv companiile de asigurări – să colaboreze pentru a crea un sistem transparent și sigur”, adaugă Buzelis.

Cum pot cumpărătorii români să se protejeze

Pentru a reduce riscurile asociate achiziției de mașini second-hand din import, experții recomandă câțiva pași esențiali:

• Verificarea istoricului auto folosind platforme specializate (precum carVertical, Autodna etc.).

• Consultarea documentației tehnice și a istoricului de service.

• Evaluarea reală a stării mașinii într-un service auto independent, înainte de achiziție.

• Evitarea tranzacțiilor cu persoane fizice necunoscute care nu pot garanta proveniența sau istoricul mașinii.

O alternativă mai sigură poate fi achiziționarea unei mașini second-hand de la dealeri autorizați. Aceste companii oferă adesea:

• Garanții,

• Verificări tehnice complete,

• Acces la istoricul complet al mașinii,

• Contracte legale și sigure,

• Asistență post-vânzare și posibilitatea returnării în anumite condiții.

Concluzie

Deși atractive prin preț și ofertă variată, mașinile second-hand din import implică riscuri semnificative dacă nu sunt atent verificate. În fața unei piețe pline de incertitudini, educarea cumpărătorilor, verificarea temeinică a vehiculelor și colaborarea între instituții devin elemente esențiale pentru protejarea consumatorului român și pentru menținerea unui mediu auto mai sigur și mai transparent.