Prețurile apartamentelor au explodat în marile orașe: Brașov și Sibiu s-au dublat, Bucureștiul a crescut cu 70%, iar Clujul rămâne campionul prețurilor
În ultimii șase ani, piața imobiliară din România a trecut printr-o transformare profundă. Conform unei analize realizate de platforma Storia, toate marile orașe au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor locuințelor, pe fondul unei cereri ridicate, al dezvoltărilor economice regionale și al schimbărilor în stilul de viață generate de pandemie.
Cele mai spectaculoase creșteri s-au produs în Brașov și Sibiu, unde prețurile s-au dublat între 2019 și 2025. În același timp, Bucureștiul și Cluj-Napoca au înregistrat evoluții mai echilibrate, dar constante, menținându-se totuși în topul celor mai scumpe piețe imobiliare din țară.
Brașovul și Sibiul – motoarele creșterii pieței imobiliare din România
Potrivit datelor Storia, în perioada septembrie 2019 – septembrie 2025, apartamentele din Brașov s-au scumpit cu peste 100%, ajungând la un preț mediu de 2.203 euro/mp, iar în Sibiu media a urcat la 1.921 euro/mp.
Această evoluție spectaculoasă este rezultatul mai multor factori: dezvoltarea infrastructurii, extinderea zonelor rezidențiale noi, atragerea investitorilor străini și, nu în ultimul rând, creșterea interesului pentru locuințe în orașe turistice, cu un nivel ridicat de calitate a vieții.
Atât Brașovul, cât și Sibiul au beneficiat de o creștere accelerată a turismului și de o migrație internă pozitivă, atrăgând familii tinere și profesioniști care preferă un stil de viață mai liniștit, dar cu acces la facilități urbane moderne. În paralel, dezvoltatorii imobiliari au speculat cererea ridicată, lansând proiecte noi care au ridicat standardul construcțiilor.
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș, dar concurența crește
Deși nu mai are creșterile amețitoare din anii 2015–2020, Clujul continuă să fie cel mai scump oraș din România, cu un preț mediu de 3.175 euro/mp, în creștere cu 93% față de 2019.
Cluj-Napoca atrage în continuare investitori, studenți și companii din IT, ceea ce menține o cerere constantă și o piață matură, cu prețuri comparabile cu unele capitale europene din Europa Centrală.
La polul opus, Timișoara a avut cea mai modestă evoluție procentuală – o creștere de doar 53% –, în timp ce Oradea, Craiova și Aradul au înregistrat avansuri de peste 80%, semn al unei dezvoltări economice regionale tot mai echilibrate.
Constanța, noul pol imobiliar al sud-estului
Unul dintre cele mai interesante cazuri este Constanța, care în ultimii trei ani a urcat spectaculos în clasament, devenind al doilea cel mai scump oraș din țară, cu o medie de 2.257 euro/mp, depășind chiar și Bucureștiul.
Evoluția este susținută de turism, de creșterea investițiilor în infrastructura portuară și de interesul crescut pentru locuințe de vacanță.
Tot mai mulți români aleg să cumpere apartamente pe litoral, fie pentru închiriere sezonieră, fie pentru a le transforma în reședințe permanente, profitând de dezvoltarea zonei metropolitane.
Telemunca a schimbat percepția asupra locuirii
Un factor esențial care a accelerat aceste schimbări este telemunca, introdusă pe scară largă începând din 2020. Potrivit Monicăi Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe în cadrul OLX Group, „mulți români au început să acorde o atenție mult mai mare confortului și funcționalității locuinței”.
Astfel, numeroase familii au decis să se mute în apartamente mai spațioase sau chiar la case aflate la periferia marilor orașe, pentru a beneficia de grădină și de un spațiu de lucru separat. Aceste schimbări comportamentale au influențat cererea și implicit prețurile din întreaga țară.
Bucureștiul: creștere constantă, dar sub media națională
Capitala a avut o evoluție mai echilibrată decât alte centre regionale. Între 2019 și 2022, prețul mediu pe metru pătrat a crescut de la 1.187 euro la 1.548 euro, iar până în 2025 a urcat la 2.017 euro/mp, adică o creștere totală de 70%.
Deși ritmul pare mai lent, Bucureștiul rămâne o piață stabilă, susținută de dezvoltările masive din nordul și vestul orașului – zone precum Pipera, Băneasa, Militari sau Drumul Taberei – unde cererea pentru apartamente noi este constantă.
Pe termen lung, analiștii consideră că stabilitatea Bucureștiului îl transformă într-o piață sigură pentru investiții, cu un echilibru mai bun între cerere, ofertă și venituri.
Inflația, dobânzile și adaptarea pieței imobiliare
Anii 2022–2025 au fost marcați de inflație ridicată și dobânzi crescute, care au afectat puternic capacitatea de creditare. Inflația a atins un vârf de 17% în noiembrie 2022, iar IRCC-ul, indicatorul de referință pentru creditele ipotecare, a depășit 6% în 2025.
Chiar și așa, cererea pentru locuințe a rămas ridicată, deoarece mulți români au considerat investițiile imobiliare o metodă de protecție împotriva devalorizării monedei.
În perioada 2019–2025, prețul mediu național al apartamentelor a crescut cu 73%, în timp ce salariul mediu net a urcat cu 75%, conform datelor INS. Acest echilibru sugerează că, în termeni reali, puterea de cumpărare s-a menținut, chiar dacă disparitățile regionale s-au accentuat.
România rămâne competitivă la nivel european
În ciuda acestor scumpiri, prețurile locuințelor din România rămân printre cele mai mici din Europa Centrală și de Est.
În Viena, un apartament nou costă în medie 6.400 euro/mp, iar în Budapesta prețurile sunt aproape duble față de București, atingând 3.863 euro/mp.
În Praga și Varșovia, costurile sunt de peste două ori mai mari decât în capitala României, ceea ce indică faptul că piața imobiliară locală are încă potențial de creștere, mai ales în orașele regionale care se dezvoltă rapid.
Concluzie: o piață în transformare, dar cu perspective pozitive
În ansamblu, perioada 2019–2025 a fost una de maturizare și consolidare pentru piața imobiliară din România. Deși prețurile au crescut accelerat, ritmul a fost susținut de factori reali – creșterea veniturilor, migrația internă, dezvoltarea infrastructurii și interesul investitorilor.
Pe termen mediu, specialiștii estimează că ritmul de creștere se va tempera, dar nu se va inversa. Piața imobiliară românească rămâne atractivă, mai ales în orașele unde calitatea vieții și oportunitățile economice continuă să se îmbunătățească.