România recuperează sute de milioane din PNNR, dar pierde și mai mult din cauza reformelor întârziate
România primește un verdict clar din partea Comisia Europeană în privința celei de-a treia cereri de plată din PNRR. După luni de evaluări și negocieri intense, bilanțul arată un rezultat mixt: o parte din fondurile suspendate sunt salvate, însă o sumă și mai mare se pierde definitiv din cauza întârzierilor în reforme.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță recuperarea a peste 350 de milioane de euro, dar confirmă și pierderea a aproape 459 de milioane de euro. Decizia este definitivă și marchează una dintre cele mai dificile etape din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Un parcurs complicat: de la suspendare la negocieri
Cererea de plată numărul trei a fost depusă la finalul anului 2023, într-un moment în care reformele incluse ar fi trebuit deja finalizate. Evaluarea ulterioară a scos însă la iveală întârzieri și neconformități.
În primăvara lui 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a fondurilor, invocând neîndeplinirea satisfăcătoare a mai multor jaloane. România a intrat astfel într-o cursă contra cronometru pentru corectarea problemelor, trimițând explicații și documente suplimentare până la finalul aceluiași an.
Chiar și așa, patru jaloane majore au rămas neconforme, iar consecințele financiare nu au putut fi evitate.
Eforturi pentru recuperare: negocieri și presiune instituțională
După preluarea mandatului, Dragoș Pîslaru a mobilizat resursele ministerului într-un efort susținut de recuperare a fondurilor. Discuțiile tehnice, negocierile directe și coordonarea cu instituțiile implicate au devenit instrumentele principale în relația cu oficialii europeni.
Rezultatul acestor demersuri a fost recuperarea a 350,7 milioane de euro, bani care păreau inițial pierduți. Chiar și așa, bilanțul rămâne dezechilibrat.
Capitolul pensiilor speciale: o miză majoră parțial câștigată
Cel mai important progres este înregistrat în zona pensiilor speciale, un subiect sensibil și intens dezbătut. Din suma inițial suspendată, România reușește să recupereze cea mai mare parte.
Procesul a fost însă marcat de întârzieri repetate la Curtea Constituțională a României, ceea ce a împins termenele mult peste limitele agreate. Intervenția premierului Ilie Bolojan a accelerat deblocarea situației, iar adoptarea noii legislații a convins Bruxelles-ul că cerințele sunt, în cele din urmă, respectate.
Reforma companiilor de stat: câștiguri parțiale și pierderi majore
Un alt front important a fost cel al guvernanței companiilor de stat, unde accentul a căzut pe profesionalizarea managementului și eliminarea influenței politice. Progrese există, iar o parte din fonduri a fost recuperată, cu implicarea directă a vicepremierului Oana Gheorghiu.
Situația este însă mult mai gravă în sectorul energetic. Companii strategice precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica au fost în centrul criticilor europene. Procedurile de numire în consiliile de administrație au fost considerate deficitare, marcate de influențe politice și lipsă de transparență.
Consecința: o pierdere substanțială de fonduri, în ciuda unei recuperări limitate.
Transporturile, între promisiuni și rezultate modeste
Și în domeniul transporturilor bilanțul este modest. Companii precum CNAIR, CFR sau Metrorex rămân în zona reformelor incomplete.
O mică parte din fonduri a fost recuperată, însă pierderile rămân semnificative, reflectând întârzierile cronice din acest sector.
Costul întârzierilor: bani pierduți și responsabilități politice
Diferența dintre sumele recuperate și cele pierdute scoate în evidență o realitate dură: acolo unde reformele au fost asumate și împinse înainte, rezultatele au apărut. În schimb, domeniile blocate de interese politice sau de lipsa de voință au generat pierderi consistente.