„Lovitură de topor” în plină iarnă: regulamentul UE care poate lăsa România fără gaze când gerul lovește cel mai dur
România ar putea intra într-o zonă de risc real în plină iarnă, exact atunci când consumul de gaze atinge cote critice. Un avertisment tranșant vine din partea expertului în energie Dumitru Chisăliță, care descrie noul Regulament (UE) 2026/261 drept o măsură cu efecte potențial periculoase.
Adoptat la începutul anului 2026, regulamentul promite să reducă dependența Uniunii Europene de gazul rusesc. Însă, în spatele acestui obiectiv ambițios, se ascunde – susține expertul – un risc major: în loc să întărească securitatea energetică, ar putea slăbi exact verigile deja fragile, iar România se află printre cele mai expuse.
⚠️ Eliminăm gazul rusesc, dar cu ce îl înlocuim? Marea problemă ignorată
Uniunea Europeană a făcut pași importanți în reducerea dependenței de Rusia. Dacă în 2021 peste 40% din gazul consumat provenea din această sursă, în 2025 procentul a scăzut drastic. Totuși, această „victorie” are un cost ascuns.
Pentru a compensa lipsa gazului rusesc, Europa s-a orientat către gazul natural lichefiat (LNG), mai scump și mai greu de gestionat logistic. În paralel, consumul a fost redus forțat, în special în industrie.
Dar aceste soluții nu sunt suficiente și nici sustenabile pe termen lung. Costurile mai mari se reflectă deja în facturi, iar riscul de aprovizionare crește, mai ales pentru țările fără acces direct la terminale LNG sau cu infrastructură limitată.
România se află exact în această situație delicată: poate trece relativ ușor peste o iarnă blândă, însă devine vulnerabilă în scenarii extreme.
⏳ Birocrația poate costa căldura: regulamentul care încetinește reacția în criză
Unul dintre cele mai criticate aspecte ale noului regulament este rigiditatea sa. Măsurile impun interdicții etapizate pentru importurile de gaze rusești, inclusiv LNG, fără a permite flexibilitate în situații critice.
Mai grav, contractele modificate sau încheiate după 17 iunie 2025 sunt afectate direct, interdicțiile aplicându-se din martie 2026.
Problema? În energie, timpul de reacție este esențial. În momentele de vârf, deciziile trebuie luate în ore, nu în zile sau săptămâni. Însă regulamentul mută decizia din zona operațională în cea juridică, unde procedurile pot întârzia reacțiile critice.
Punctul slab al României: nu consumul anual, ci vârful de iarnă
România nu are, în mod structural, o problemă de aprovizionare pe termen lung. Riscul apare în perioadele scurte, dar intense – cum ar fi o săptămână de ger sever.
În astfel de momente, sistemul energetic este pus la încercare, iar noul regulament introduce trei vulnerabilități majore:
-
importurile rapide devin greu de realizat din cauza procedurilor stricte;
-
dependența de țările vecine crește, ceea ce poate duce la prețuri mai mari sau restricții;
-
infrastructura de interconectare este incompletă, cu proiecte esențiale amânate până în 2027–2028.
Cu alte cuvinte, România ar putea avea gaz… dar nu la timp.
Piață cu două fețe: riscul speculei și al „gazului mascat”
Deși Uniunea Europeană promovează eliminarea gazului rusesc, realitatea din piață ar putea arăta diferit. Expertul atrage atenția asupra unui fenomen tot mai discutat: „relabelling-ul”.
Acesta presupune revânzarea indirectă a gazului rusesc prin intermediari, la prețuri mai mari și sub alte etichete. Practic, gazul nu dispare, ci devine mai scump și mai greu de urmărit.
În același timp, unele state beneficiază de derogări sau perioade de tranziție mai flexibile, ceea ce creează o piață inegală.
Pentru România, acest lucru înseamnă acces limitat și costuri mai mari exact când are mai mare nevoie.
Efectul domino: cum crește presiunea economică
Piața energetică europeană rămâne extrem de sensibilă. Orice semnal de risc se transmite rapid în economie.
Mecanismul este simplu, dar periculos:
-
crește percepția de risc în piață;
- cresc prețurile contractelor pe termen lung;
-
industria este lovită de costuri mai mari;
-
consumul scade, iar economia încetinește.
Astfel, chiar fără intervenții externe, Europa riscă să genereze singură un tip de „șantaj economic”.
Scenariul care sperie experții: o iarnă geroasă și un sistem blocat
Imaginează-ți următoarea situație, perfect realistă:
-
temperaturile scad brusc și consumul explodează;
-
piața regională devine insuficientă și extrem de scumpă;
-
există gaz disponibil, dar blocat de incertitudini juridice;
-
furnizorii devin reticenți;
-
autoritățile sunt prinse în proceduri și verificări.
Rezultatul? Întârzieri, tensiuni și riscul real ca aprovizionarea să nu țină pasul cu cererea.
⚖️ „O politică de securitate care creează insecuritate”
Dumitru Chisăliță descrie regulamentul ca pe o „armă cu recul”. Deși intenția este una geopolitică – reducerea influenței Rusiei – implementarea rigidă poate genera efecte inverse.
Pentru România, problema nu mai este doar dacă există gaz, ci dacă acesta poate ajunge la timp acolo unde este nevoie.
️ Soluții urgente: ce ar trebui făcut pentru a evita criza
Expertul propune o serie de măsuri care ar putea reduce riscurile:
- introducerea unor mecanisme rapide pentru importuri în situații de urgență;
- reguli clare pentru prevenirea speculei regionale;
- accelerarea marilor proiecte de infrastructură energetică;
- sisteme de trasabilitate flexibile, care să nu blocheze reacția în criză.