Criza energiei: România, cea mai scumpă din Europa. Ministrul Bogdan Ivan promite soluţii și facturi mai mici
După eliminarea schemei de plafonare la 1 iulie 2025, milioane de români s-au trezit cu facturi dublate. Guvernul anunţă pachete negociate direct între producători şi furnizori şi instalarea contoarelor inteligente ca soluţii pe termen scurt.
„Plafonarea ne-a protejat, dar nu o putem păstra”
România traversează una dintre cele mai tensionate perioade de pe piaţa energetică din ultimii ani. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, recunoaşte că statul nu a fost suficient de pregătit pentru momentul liberalizării totale a pieţei:
„Trebuia să fim mai pregătiţi. Avem o penurie de energie şi importăm zilnic între 1.700 şi 2.000 de megawaţi. În lipsa unor noi capacităţi de producţie, am ajuns să plătim cel mai scump curent din Europa.”
Scumpiri în lanţ: de la energie la alimente
Creşterea preţului la electricitate are un efect direct asupra costurilor de producţie şi, implicit, asupra inflaţiei. Potrivit ministrului, energia reprezintă aproximativ 10% din costul final al oricărui produs de la raft. Exemplul dat: un consum casnic de 100 kWh lunar, care costa în medie 70 lei înainte de 1 iulie, ajunge acum la 140–150 lei.
De ce s-a scumpit energia: explicaţiile ministrului
Ivan explică faptul că scumpirea s-a produs deoarece consumatorii plătesc acum preţul real de piaţă, după ieşirea schemei de plafonare la 1 iulie:
„Facturile au crescut pentru că acesta este preţul energiei. În momentul în care plafonarea a ieşit din vigoare, oamenii au ajuns să plătească acelaşi preţ ca pe piaţa liberă.”
România, lider european la preţul energiei
România a înregistrat recent un preţ mediu de 154 €/MWh, nivel comparativ cu 61 €/MWh în Franţa. Raportat la puterea de cumpărare, România plasează energia drept cea mai scumpă din Uniunea Europeană, atrage atenţia ministerul.
| Ţara | Preţ mediu electricitate (€/kWh) — consumatori casnici | Observaţii |
|---|---|---|
| România | 0,19 € | Cel mai mare raportat la venitul mediu |
| Germania | 0,39 € | Preţ absolut ridicat, dar venituri mari |
| Bulgaria | 0,12 € | Printre cele mai mici din UE |
| Ungaria | 0,10 € | Cel mai scăzut nivel conform Eurostat |
„Lucrăm la o formulă alternativă” — promisiunea lui Bogdan Ivan
Ministrul a anunţat că lucrează cu specialişti la un nou mecanism: pachete negociate direct între producători şi furnizori pentru consumatorii casnici, cu obiectivul de a apropia preţurile de oferta Hidroelectrica (~1,10 lei/kWh).
Evoluţia preţurilor la energie în România (2022–2025)
| An | Măsură guvernamentală | Preţ mediu (lei/kWh) | Observaţii |
|---|---|---|---|
| 2022 | Plafonare parţială (≤255 kWh) | 0,68–0,80 | Schema de sprijin introdusă post-criză |
| 2023 | Prelungire plafonare | 0,68–1,30 | Stabilitate relativă pentru casnici |
| 2024 | Liberalizare parţială | 0,95–1,10 | Primele variaţii pe piaţă liberă |
| 2025 (T1) | Eliminare plafonare | 1,03–1,30 | Creştere semnificativă a facturilor |
Soluţii inteligente: tehnologia care poate reduce factura
Ministerul promovează instalarea contoarelor inteligente, care transmit datele de consum la intervale de 15 minute şi permit aplicarea tarifelor dinamice. Cost estimat pentru montare: 100–200 € pe contor, cu reduceri de consum de până la 20%, conform modelelor puse în practică în Spania şi Marea Britanie.
Importuri record şi pierderi din fonduri europene
România importă până la 2.000 MW zilnic pentru a acoperi consumul, iar întârzierile în realizarea proiectelor finanţate din fonduri europene au însemnat oportunităţi economice ratate.
Perspective: între liberalizare şi protecţia consumatorilor
Deşi revenirea la plafonare este exclusă, ministrul promite că noile formule contractuale şi investiţiile în infrastructură vor reduce treptat costurile. În plus, se analizează stimulente pentru prosumatori şi susţinerea instalării pe scară largă a panourilor fotovoltaice.