⚡ România cumpără energie la prețuri uriașe din import. Factura explodează: aproape 2.900 lei/MWh în orele de vârf
România traversează una dintre cele mai dificile seri din perspectiva echilibrului energetic. Cererea ridicată de electricitate, combinată cu o producție internă insuficientă, a obligat sistemul energetic să apeleze masiv la importuri, în timp ce prețurile de pe piața energiei au urcat la niveluri extrem de ridicate.
Miercuri seară, în intervalul de consum maxim, peste o treime din energia consumată în România provenea din import, iar pe piața pentru ziua următoare (PZU) prețul energiei electrice a depășit pragul de 2.800 lei/MWh. Datele publicate de Transelectrica și OPCOM arată amploarea dezechilibrului dintre consum și producție și evidențiază vulnerabilitățile sistemului energetic în orele de seară.
România a ajuns să importe peste o treime din energia consumată
Potrivit datelor afișate de Transelectrica la ora 21:19, consumul național instantaneu ajunsese la 7.433 MW, în timp ce producția internă era de doar 4.745 MW. Diferența uriașă, de 2.687 MW, a fost acoperită prin importuri de energie electrică.
Cu alte cuvinte, peste o treime din necesarul de electricitate al României era asigurat din afara granițelor. Nivelul importurilor evidențiază presiunea uriașă exercitată asupra Sistemului Energetic Național în intervalele de consum maxim, când cererea crește rapid, iar unele surse de producție își reduc semnificativ contribuția.
Situația demonstrează că, în anumite momente ale zilei, România nu dispune de suficientă producție internă pentru a-și acoperi propriul consum și devine dependentă de energia disponibilă pe piețele regionale.
⚙️ Hidrocentralele au susținut sistemul, însă nu au putut acoperi deficitul
Analiza structurii producției interne arată că hidrocentralele au avut cea mai importantă contribuție, livrând 1.761 MW, adică aproximativ 37% din întreaga energie produsă în țară la acel moment.
Pe următoarele locuri s-au situat centralele pe cărbune, cu 811 MW, urmate de centralele pe hidrocarburi, care au produs 768 MW. Energia nucleară a contribuit cu 680 MW, reprezentând una dintre cele mai stabile surse din sistem.
Parcurile eoliene au furnizat 428 MW, iar instalațiile de stocare în baterii au livrat 248 MW în Sistemul Energetic Național. Biomasa a avut un aport modest, de numai 57 MW, potrivit datelor citate de dcbusiness.ro.
Energia solară a dispărut aproape complet după apus
Una dintre principalele cauze ale dezechilibrului a fost lipsa producției fotovoltaice în orele serii. După apusul soarelui, centralele solare nu mai generează electricitate, iar acest lucru s-a reflectat imediat în datele Transelectrica.
Producția fotovoltaică figura chiar cu valoarea de -10 MW, o situație tehnică specifică intervalelor nocturne, când panourile nu mai injectează energie în rețea, iar consumurile auxiliare ale instalațiilor pot conduce la valori ușor negative în raportările instantanee.
Astfel, una dintre cele mai importante surse regenerabile din timpul zilei dispare exact în intervalul în care consumul populației și al economiei rămâne ridicat.
Prețul energiei a explodat și a trecut de 2.800 lei/MWh
Dezechilibrul dintre cerere și ofertă s-a reflectat imediat în piața energiei electrice.
Conform datelor publicate de OPCOM pentru piața pentru ziua următoare, cele mai scumpe ore au fost cele de seară. În intervalul orar 19, prețul mediu a urcat la 2.490,95 lei/MWh.
Situația s-a agravat în intervalul 20, când a fost atins maximul zilei: 2.869,19 lei/MWh, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate în ultima perioadă.
Ulterior, în intervalul 21, energia s-a tranzacționat la 2.721,34 lei/MWh, iar pentru intervalul 22 era estimat un preț de 2.509,89 lei/MWh.
Prin comparație, în jurul prânzului, când producția fotovoltaică era ridicată, energia costa doar 688,44 lei/MWh. Practic, electricitatea tranzacționată în orele de vârf ale serii a fost de peste patru ori mai scumpă decât în perioada cu cele mai mici cotații.
⚠️ Importurile au devenit comparabile cu producția marilor centrale
Dimensiunea deficitului este ilustrată și de comparația cu producția internă.
La ora 21:19, România importa 2.687 MW, adică mai mult decât produceau toate centralele pe cărbune și aproape cât producția combinată a hidrocentralelor și reactoarelor nucleare.
Acest lucru evidențiază cât de important a devenit aportul energiei din statele vecine pentru menținerea echilibrului sistemului în perioadele de consum intens.
Marea provocare a sistemului energetic românesc
Datele din această seară scot în evidență o problemă structurală care devine tot mai vizibilă pe măsură ce capacitățile fotovoltaice cresc.
În timpul zilei, energia solară poate acoperi o parte importantă din consum și contribuie la reducerea prețurilor. Însă, imediat după apus, această sursă dispare aproape complet, în timp ce cererea rămâne ridicată, pe fondul consumului casnic și industrial.
În lipsa unor capacități suficiente de producție flexibilă, precum centralele pe gaze, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj sau sisteme de stocare de mare capacitate, diferența trebuie acoperită prin hidrocentrale, termocentrale, baterii și, tot mai des, prin importuri de energie.