România, lider detașat la inflație în Uniunea Europeană: prețurile au urcat cu 8,6% în septembrie, potrivit Eurostat
România continuă să conducă, din păcate, clasamentul european al scumpirilor. În timp ce restul Uniunii Europene începe să respire ușurată, cu o inflație medie de doar 2,6%, țara noastră rămâne un caz aparte: potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, în septembrie 2025, rata anuală a inflației în România a atins 8,6%, cea mai mare din întreg blocul comunitar.
Scumpirile nu se opresc: România, din nou pe primul loc în Europa
Datele Eurostat arată că România este singurul stat membru cu o inflație de peste 8%, de peste trei ori mai mare decât media europeană. Față de luna august, când inflația se situa la 8,5%, prețurile au continuat să crească ușor, semn că presiunea asupra economiei și a bugetelor familiale nu s-a diminuat.
Pe podiumul țărilor cu cele mai ridicate scumpiri se mai află Estonia, cu o rată de 5,3%, și Slovacia și Croația, ambele cu 4,6%. La polul opus, Cipru înregistrează o inflație zero, iar Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%) se bucură de o stabilitate aproape completă a prețurilor.
În total, inflația a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas neschimbată în patru, arătând o Europă împărțită între redresare și presiuni inflaționiste persistente.
INS: Prețurile din România au crescut chiar mai mult – aproape 10% anual
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă tendința îngrijorătoare și chiar amplifică proporțiile fenomenului. Potrivit INS, rata inflației din România, calculată pe baza indicelui prețurilor de consum, a urcat la 9,88%.
Cele mai puternice scumpiri au fost consemnate la mărfurile nealimentare, unde creșterile de preț au depășit 11%, urmate de servicii (10,36%) și alimente (7,86%). Aceste date arată că, deși creșterea economică s-a temperat, impactul asupra costului vieții rămâne puternic resimțit.
„Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2025, comparativ cu august, a fost de 100,36%. Rata inflației de la începutul anului a ajuns la 8,5%, iar cea anuală, raportată la septembrie 2024, la 9,9%”, precizează instituția.
INS explică această evoluție prin majorarea costurilor de producție, prețurile ridicate la energie și presiunile din lanțurile de aprovizionare. În plus, rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a fost de 6,1%, ceea ce confirmă persistența fenomenului inflaționist pe termen lung.
Context european: inflația din zona euro aproape de ținta BCE
În timp ce România se confruntă cu o creștere accentuată a prețurilor, zona euro pare să-și fi găsit echilibrul. Conform Băncii Centrale Europene (BCE), inflația anuală în zona euro a ajuns în septembrie la 2,2%, ușor peste nivelul din august (2%), apropiindu-se astfel de ținta oficială a instituției – 2%.
Potrivit BCE, cea mai mare contribuție la creșterea prețurilor o au serviciile, urmate de alimente, alcool și tutun. Energia, în schimb, a avut o contribuție negativă, datorită scăderii prețurilor internaționale la gaze și petrol.
În noile sale prognoze, BCE estimează o inflație de 2,1% în 2025, care ar urma să coboare la 1,7% în 2026 și să se stabilizeze în jurul valorii de 1,9% în 2027. Inflația de bază — cea care exclude energia și alimentele — ar trebui să scadă treptat până la 1,8% în următorii doi ani.
România, campioana inflației: cauze și efecte
Economiștii atrag atenția că nivelul ridicat al inflației din România are cauze multiple. Creșterea prețurilor la energie, accizele mărite, deprecierea leului și costurile tot mai mari de transport și producție se regăsesc printre principalele motive.
„România plătește acum nota de plată a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani — o combinație de creșteri salariale peste productivitate, taxe indirecte majorate și o politică fiscală prea relaxată”, explică un analist economic citat de o publicație financiară.
Consecințele sunt resimțite direct de populație. Scumpirile continue la alimente, energie și servicii afectează tot mai mult puterea de cumpărare, iar inflația ridicată menține presiune asupra Băncii Naționale, care trebuie să decidă dacă relaxează sau menține actualul nivel al dobânzii de politică monetară.
Presiune pe bugetele familiilor și pe deciziile guvernamentale
Cu o inflație de peste 8%, România rămâne un caz izolat în Uniunea Europeană. Pentru consumatori, asta înseamnă o diminuare constantă a valorii reale a veniturilor, iar pentru Guvern – o provocare dublă: să tempereze creșterea prețurilor fără a încetini și mai mult economia.
Specialiștii avertizează că, în lipsa unor măsuri clare de control al prețurilor și de consolidare fiscală, inflația ar putea rămâne ridicată și în 2026.
În acest context, România continuă să fie „campioana nedorită” a inflației europene — un semnal clar că, dincolo de cifre, stabilitatea economică rămâne o provocare de prim rang pentru autorități și pentru societate în ansamblu.