România: facturi de până la patru ori mai mici decât în Vest
România continuă să se remarce în peisajul energetic european printr-un avantaj important pentru populație: prețurile la gaze naturale rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Într-un context în care multe state încă resimt efectele crizei energetice din ultimii ani, datele publicate de Eurostat conturează o imagine surprinzătoare – românii plătesc de până la patru ori mai puțin pentru gaze comparativ cu consumatorii din unele țări vest-europene.
Potrivit celor mai recente statistici, în a doua jumătate a anului 2025, prețul mediu al gazelor naturale pentru gospodăriile din Uniunea Europeană a ajuns la 12,28 euro pentru 100 kWh, marcând o ușoară creștere față de nivelul de 11,43 euro înregistrat în primul semestru al aceluiași an. Chiar și în aceste condiții, România reușește să își păstreze poziția în zona celor mai accesibile tarife, alături de state precum Ungaria și Croația.
Mai concret, consumatorii casnici din România au plătit, în medie, doar 5,66 euro pentru 100 kWh, o valoare care plasează țara noastră în topul celor mai ieftine piețe de gaze din Europa. Diferențele sunt cu atât mai evidente dacă ne uităm la extreme: în Suedia, prețul a urcat la 20,92 euro pentru aceeași cantitate, în Țările de Jos la 17,19 euro, iar în Italia la 14,81 euro. Practic, în unele cazuri, consumatorii din aceste state ajung să plătească de aproape patru ori mai mult decât românii.
La polul opus, cele mai mici tarife din Uniunea Europeană au fost înregistrate în Ungaria, cu doar 3,40 euro pentru 100 kWh, urmată de Croația, unde prețul a fost de 5,43 euro. România se aliniază acestui grup restrâns de state cu energie relativ ieftină, ceea ce oferă un avantaj clar pentru bugetele gospodăriilor, mai ales în perioadele reci.
Specialiștii explică această evoluție printr-o revenire treptată la tiparele sezoniere normale, după anii 2022 și 2023, când piața energetică a fost puternic afectată de dezechilibre și creșteri bruște de prețuri. Conform Eurostat, ultimele trei semestre indică o stabilizare relativă a tarifelor, semn că piața începe să își recapete echilibrul de dinaintea crizei.
Un alt aspect esențial care influențează factura finală este ponderea taxelor și impozitelor. Aici apar diferențe majore între statele membre. De exemplu, în Țările de Jos, taxele reprezintă peste jumătate din factura finală – 51,8%, în timp ce în Danemarca ajung la 48,9%, iar în Suedia la 35,9%. În contrast, unele țări aplică o fiscalitate mult mai redusă: Croația are doar 4,8%, Grecia 8,1%, iar Belgia 16,5%.
Pentru o imagine mai fidelă asupra poverii reale suportate de populație, Eurostat analizează și prețurile ajustate la puterea de cumpărare standard (PPS). În acest clasament, diferențele rămân semnificative. Cele mai ridicate costuri sunt în Suedia (17,16 euro), Portugalia (17,04 euro) și Italia (15,48 euro). La celălalt capăt al clasamentului se află Ungaria (4,67 euro), Luxemburg (6,75 euro), Slovacia (7,58 euro) și Croația (7,62 euro). România se situează la 9,69 euro pentru 100 kWh, menținându-se în continuare sub media europeană.
Aceste cifre confirmă faptul că, în ciuda presiunilor economice și a incertitudinilor de pe piața energetică globală, România rămâne una dintre cele mai accesibile piețe pentru consumatorii casnici atunci când vine vorba de gazele naturale. Totuși, diferențele majore dintre statele membre arată că piața energetică europeană este departe de a fi uniformă, iar politicile fiscale și energetice naționale continuă să joace un rol decisiv în stabilirea prețurilor finale.