România, printre campionii la prețul energiei. Ministrul Bogdan Ivan promite investiții masive în nuclear, gaz și stocare
România se află astăzi într-o situație paradoxală: deși produce energie din multiple surse și a atras miliarde de euro în proiecte verzi, consumatorii plătesc unele dintre cele mai ridicate tarife la energie din lume. Declarația vine chiar de la ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care avertizează că greșelile de strategie din ultimii ani au dezechilibrat sistemul și au transformat România dintr-un potențial exportator competitiv într-un importator vulnerabil la prețuri uriașe.
Cum s-a ajuns aici: 7.000 MW închiși, doar 1.200 MW înlocuiți
Potrivit oficialului, deciziile luate în urmă cu cinci ani – când mii de megawați instalați din centrale pe cărbune și gaz au fost scoși din funcțiune – au creat o gaură uriașă în sistem. În locul lor, s-au adăugat doar 1.200 MW din surse noi, insuficienți pentru a acoperi consumul național.
„România a închis aproape 7.000 de MW și i-a înlocuit doar parțial. Rezultatul? Un deficit uriaș și o dependență costisitoare de importuri”, a explicat ministrul la Digi24.
Energie ieftină ziua, importuri scumpe seara
Un alt paradox subliniat de Bogdan Ivan ține de energia solară. În intervalul 10:00–16:00, când panourile fotovoltaice funcționează la capacitate maximă, România produce mai mult decât poate consuma. Doar că, în lipsa unor sisteme de stocare, surplusul este vândut pe piețele regionale la prețuri derizorii – chiar și 0,20 euro/MWh.
Situația se inversează radical odată cu lăsarea serii. În orele de vârf, între 18:00 și 22:00, consumul crește, dar producția internă nu mai face față. România este astfel obligată să importe energie la tarife uriașe, uneori de „2.000–3.000 de ori mai mari” decât prețul cu care vinde în timpul zilei.
„Nu am avut o strategie inteligentă. Am investit miliarde în panouri, dar fără baterii. Practic, exportăm energie aproape gratis și o importăm apoi extrem de scump”, a punctat ministrul.
Noua direcție: nuclear, gaz și baterii
Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Energiei pregătește o strategie de investiții în trei piloni: reactoare nucleare, centrale pe gaz și capacități mari de stocare.
„Avem nevoie de reactoare nucleare noi, de centrale pe gaz flexibile și de baterii performante, care să echilibreze piața și să reducă prețul în intervalele critice de consum”, a declarat Bogdan Ivan.
Energia hidro și nucleară rămân, în viziunea oficialului, coloana vertebrală a sistemului energetic, fiind surse stabile și cu preț scăzut. Gazul ar urma să joace rolul de tampon pentru perioadele cu cerere ridicată.
Proceduri mai rapide pentru proiectele strategice
Ministrul Energiei vrea și o schimbare în zona de reglementare. Acesta a trimis deja premierului un document care urmează să fie discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Propunerea prevede simplificarea procedurilor pentru proiectele considerate de importanță strategică – de la exploatarea gazelor la construcția de centrale.
„Am cerut ca Ministerul Energiei și celelalte instituții implicate, inclusiv Ministerul Mediului, să fie mandatate direct pentru a scurta la jumătate termenele de autorizare. România nu își mai permite să piardă ani întregi doar pe birocrație”, a subliniat Ivan.
Un viitor energetic la răscruce
România are, așadar, două opțiuni: fie rămâne captivă unei piețe volatile, unde importă scump și vinde ieftin, fie accelerează investițiile în infrastructură și își construiește un mix energetic stabil. Miza este uriașă – nu doar prețurile plătite de consumatori, ci și competitivitatea industriei și securitatea energetică a țării.