„România, sub presiunea prețurilor: inflația explodează din nou, în timp ce vecinii revin la normal. Ce urmează pentru Estul și Vestul Europei?”

de [autor fictiv]

Inflația lovește din nou economia românească, iar românii simt tot mai acut presiunea prețurilor la energie, alimente și servicii. În timp ce multe state europene revin la o relativă stabilitate, România pare prinsă într-un cerc vicios al scumpirilor și al dezechilibrelor bugetare. Specialiștii vorbesc despre o perioadă de „inflație încăpățânată”, care ar putea marca următorii ani, mai ales în Europa de Est.

România: scumpiri în lanț și un buget sub tensiune

În 2025, România a revenit pe lista roșie a statelor cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Potrivit datelor recente, rata anuală a inflației a atins 9,85 % în august, după un nivel de 7,84 % în iulie.

Economiștii Băncii Naționale a României estimează că vârful va fi atins în toamnă, urmat de o scădere lentă — dar abia la finalul lui 2026 inflația ar putea coborî sub pragul de 3 %.

Motivul principal al revenirii inflaționiste este liberalizarea prețurilor la energie. Eliminarea plafonului pentru gospodării a adăugat, potrivit estimărilor oficiale, aproximativ două puncte procentuale la indicele general al prețurilor.

Pe lângă presiunile de pe piața energiei, deficitul bugetar masiv și cheltuielile publice ridicate complică situația. În 2024, deficitul a urcat la 9,3 % din PIB, iar prognozele Comisiei Europene arată o corecție lentă: 8,6 % în 2025 și 8,4 % în 2026. Datoria publică ar urma să treacă de 60 % din PIB în următorii doi ani.

În termeni reali, creșterea economică este modestă: 1,6 % în 2025, conform estimărilor FMI, cu riscuri în jos dacă inflația persistă și consumul populației se reduce.

„România se confruntă cu o combinație rară de inflație ridicată și deficit fiscal mare. Dacă nu se adoptă o consolidare fiscală clară, riscul de instabilitate financiară va crește,” avertizează un raport al Comisiei Europene.

⚡ De ce sunt prețurile la energie atât de mari?

Creșterea costurilor la gaz, energie electrică și petrol are multiple cauze, atât interne, cât și externe.

În primul rând, piața globală a energiei a rămas instabilă după criza energetică din 2022–2023, declanșată de războiul din Ucraina și de reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare. Țările europene, inclusiv România, au fost nevoite să își diversifice sursele de import, orientându-se către furnizori mai scumpi (precum LNG-ul din SUA sau Qatar).

În al doilea rând, taxarea suplimentară a producătorilor și traderilor, combinată cu deficiențele infrastructurale (lipsa capacităților de stocare, rețele învechite, interconectări insuficiente), a menținut prețurile ridicate pe piața internă.

Totodată, politicile climatice europene — în special taxele pe emisii și accelerarea tranziției verzi — au crescut costurile de producție pentru companiile energetice tradiționale. În România, întârzierea investițiilor în capacități noi de producție (gaz natural din Marea Neagră, reactoarele de la Cernavodă, parcuri eoliene offshore) a accentuat dependența de importuri și volatilitatea prețurilor.

La acestea se adaugă și comportamentele speculative din piață: traderii și furnizorii ajustează prețurile anticipând scumpiri viitoare, ceea ce amplifică efectul de tip bulgăre.

Rezultatul: chiar și după scăderi punctuale pe piețele internaționale, facturile românilor rămân ridicate, întrucât costurile interne, fiscale și logistice, se transmit lent către consumatorul final.

Cum stau vecinii: inflație în scădere și politici mai ferme

Dacă România pare blocată în zona inflației cu două cifre, vecinii din regiune au început deja să respire mai ușurat.

Bulgaria, de exemplu, se află în plin proces de adoptare a monedei euro și a reușit să reducă inflația la un nivel comparabil cu standardele zonei euro. În Ungaria, inflația a coborât la 4,2 %, după ce banca centrală a impus o politică monetară extrem de dură.

Prin contrast, România rămâne o excepție: dobânzile sunt încă relativ ridicate, dar politicile fiscale și măsurile guvernamentale sunt adesea contradictorii — creșteri de salarii și cheltuieli, simultan cu apeluri la „austeritate”.

Europa de Est și Vest: două viteze economice

Economiștii vorbesc tot mai des despre „Europa cu două viteze”. Țările din Vest, de la Germania la Franța și Spania, au reușit să readucă inflația aproape de ținta Băncii Centrale Europene: 2,1 % în 2025, potrivit Comisiei Europene.

În Est, tabloul este mult mai pestriț. Țările cu instituții solide și politici credibile (precum Cehia sau Polonia) converg rapid spre normalitate. Cele cu deficite mari și guverne populiste rămân în zona riscului — aici se înscrie și România.

În următorii doi ani, decalajul se va vedea nu doar în inflație, ci și în ritmul de creștere economică.

• Vestul Europei va înregistra o creștere moderată, de aproximativ 1,1 % în 2025 și 1,5 % în 2026, sprijinită de investiții și stabilitate financiară.

• Estul Europei, în schimb, va oscila între 1 % și 3 %, în funcție de politicile interne și de dependența față de fondurile europene.

Previziuni: ce urmează pentru România și regiune

Scenariul optimist:
Dacă prețurile la energie se stabilizează și guvernul reușește să reducă deficitul bugetar, inflația ar putea reveni sub 4 % până la finele lui 2026. Leul s-ar menține relativ stabil, iar BNR ar putea reduce treptat dobânda de politică monetară.

Scenariul pesimist:
Persistența dezechilibrelor bugetare și eventuale șocuri externe (de exemplu, o nouă criză energetică) ar putea menține inflația peste 5 % și ar pune presiune pe cursul valutar. În acest caz, România ar rămâne „campioana scumpirilor” din UE, iar investițiile ar putea încetini semnificativ.

Concluzie: un test major de credibilitate economică

România se află la o răscruce economică. După ani de creștere bazată pe consum, statul trebuie să dovedească disciplină fiscală și seriozitate în implementarea reformelor.

Europa merge înainte pe o traiectorie de stabilizare, iar dacă România nu accelerează corecțiile, riscă să rămână din nou în urmă.

„Inflația nu este doar o cifră statistică — este barometrul încrederii într-o economie. Iar România are mult de recuperat,” subliniază un analist BNR.