Românii din blocurile cu bulină roșie, obligați să înceapă lucrările în maximum doi ani. Amenzi de până la 20.000 de lei pentru întârzieri
Românii care locuiesc în clădiri încadrate cu risc seismic ar putea fi puși în fața unei schimbări radicale. Un nou proiect de lege depus în Parlament prevede că responsabilitatea consolidării imobilelor periculoase va cădea aproape integral pe umerii proprietarilor. Cine nu începe procedurile în termen de doi ani riscă amenzi usturătoare de până la 20.000 de lei.
Inițiativa legislativă, depusă de mai mulți parlamentari PSD în procedură de urgență la Senat, modifică două acte importante: Legea 212/2022 privind reducerea riscului seismic și Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor.
Schimbările propuse ar putea transforma complet modul în care sunt gestionate clădirile vulnerabile la cutremure în România, o țară care continuă să aibă mii de imobile vechi, multe dintre ele aflate în stare avansată de degradare.
Proprietarii, obligați să suporte consolidarea clădirilor cu risc seismic
Potrivit proiectului, proprietarii vor deveni direct responsabili pentru expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală. Cu alte cuvinte, statul și autoritățile locale vor face un pas înapoi, iar locatarii vor trebui să gestioneze și să finanțeze mare parte din proces.
Inițiatorii proiectului susțin că actualul sistem a creat o mentalitate de dependență față de primării și a blocat intervențiile necesare asupra clădirilor periculoase.
În prezent, legea permite autorităților locale să intervină direct în expertizarea clădirilor, în coordonarea lucrărilor și chiar în finanțarea consolidării pentru anumite imobile cu risc seismic. Noua propunere reduce însă drastic aceste atribuții.
Dacă legea va fi adoptată, primăriile vor avea în principal roluri administrative: informare, monitorizare și coordonare birocratică. Ele nu vor mai fi obligate să suporte costurile lucrărilor și nici să răspundă juridic în cazul în care proprietarii nu fac consolidările necesare.
Termen-limită de 24 de luni pentru proprietari
Proiectul introduce și un termen clar pentru intervenții. După încadrarea unei clădiri într-o clasă de risc seismic, proprietarii vor avea la dispoziție maximum 24 de luni pentru a începe procedurile necesare.
Acestea includ:
-
expertizarea tehnică;
-
realizarea proiectului de consolidare;
-
începerea lucrărilor, dacă acestea sunt necesare.
Cei care ignoră obligațiile riscă sancțiuni severe. Amenzile propuse sunt cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei, în funcție de gravitatea situației și de întârzierea acumulată.
Măsura ar putea afecta zeci de mii de români care locuiesc în blocuri construite înainte de 1977 sau în imobile deja încadrate în clase de risc seismic.
Primăriile scapă de o mare parte din responsabilitate
Una dintre cele mai controversate modificări este retragerea responsabilității directe a autorităților locale din procesul de consolidare.
Până acum, multe administrații locale puteau iniția proceduri, coordona lucrări sau accesa finanțări pentru consolidarea clădirilor vulnerabile. Parlamentarii care au inițiat proiectul consideră însă că acest model nu a funcționat eficient și că a dus la blocaje administrative.
În argumentația proiectului se arată că actuala legislație i-a făcut pe proprietari să creadă că obligația consolidării aparține exclusiv statului.
„Actuala reglementare creează în practică o conduită pasivă a proprietarilor”, susțin inițiatorii, care afirmă că lipsa implicării directe a locatarilor a blocat procesul de reducere a riscului seismic.
Verificări mai dure pentru polițele obligatorii PAD
Proiectul aduce modificări importante și în ceea ce privește asigurările obligatorii pentru locuințe, cunoscute sub denumirea de polițe PAD.
În prezent, verificările și sancțiunile pentru lipsa unei polițe sunt gestionate de primării. Noua variantă legislativă transferă însă controlul către Poliția Română și Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU).
Astfel, polițiștii și personalul desemnat din cadrul ISU ar urma să verifice dacă proprietarii și-au încheiat polița obligatorie de asigurare a locuinței.
În plus, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), compania care administrează sistemul de asigurări obligatorii, va transmite electronic date despre existența polițelor către Ministerul Afacerilor Interne.
Inițiatorii spun că instituțiile cu atribuții operative și de control sunt mai potrivite pentru aplicarea acestor verificări decât autoritățile locale.
Critici dure: „Statul transferă totul către cetățeni”
Proiectul a stârnit deja reacții puternice și avertismente serioase din partea Consiliului Economic și Social (CES).
Reprezentanții instituției atrag atenția că riscul seismic nu este doar o problemă individuală, ci una de interes public major, care ține de siguranța populației și de protecția civilă.
CES avertizează că transferarea aproape integrală a responsabilității către proprietari ar putea avea efecte dramatice, mai ales în cazul persoanelor cu venituri mici, pensionarilor sau familiilor vulnerabile.
Instituția critică faptul că proiectul introduce amenzi mari fără să prevadă suficiente mecanisme reale de sprijin financiar.
Potrivit avizului emis:
- nu sunt prevăzute granturi consistente;
- lipsesc schemele clare de cofinanțare;
- nu există suficiente credite garantate de stat;
- nu sunt detaliate soluții pentru relocarea temporară a locatarilor;
- nu este asigurată asistență tehnică pentru proprietari.
CES avertizează că, în aceste condiții, sancțiunile ar putea pedepsi mai degrabă lipsa posibilităților financiare decât reaua-credință.
Avertisment sumbru: risc de tragedii și evacuări masive
Consiliul Economic și Social mai susține că măsurile propuse ar putea menține un risc colectiv uriaș în cazul producerii unui cutremur puternic.
Reprezentanții instituției avertizează asupra posibilității unor:
- pierderi de vieți omenești;
- răniri grave;
- evacuări masive;
- efecte sociale și economice severe.