Românii, cei mai îngrijorați consumatori din UE în fața scumpirii alimentelor
Românii se află în fruntea clasamentului european al celor mai afectați și mai îngrijorați consumatori atunci când vine vorba de creșterea prețurilor la alimente.
După explozia scumpirilor de anul trecut, alimentată de majorarea TVA și de creșterea prețului energiei electrice, temerile persistă și în 2026. Românii sunt convinși că bugetele lor vor fi din nou puse la grea încercare. Nu mai puțin de 73% declară că și în acest an coșul zilnic de consum — dominat de cheltuielile pentru alimente — va fi sever afectat de nivelul prețurilor, raportat la veniturile lor.
La nivel european, scumpirea alimentelor rămâne una dintre principalele surse de îngrijorare pentru consumatori. Cel mai recent sondaj realizat de ING Research arată că mulți europeni se așteaptă ca prețurile alimentelor să crească chiar mai rapid în 2026 decât în 2025. Există, totuși, semnale timide de relaxare a presiunii asupra prețurilor, o posibilă veste bună atât pentru gospodării, cât și pentru producători și comercianți, afectați de o cerere slabă și de vânzări anemice. La sondaj au participat consumatori din România, Belgia, Olanda, Germania, Polonia și Spania.
Inflația a erodat puterea de cumpărare în întreaga UE
Începând cu 2022, consumatorii europeni au fost confruntați cu scumpiri fără precedent pe rafturile supermarketurilor, un fenomen care a erodat constant salariile reale. Partea bună este că, în ansamblu, salariile reale au început să crească și ar putea continua să avanseze modest și în 2026.
Potrivit proiecțiilor Băncii Centrale Europene (BCE), inflația alimentelor ar urma să scadă de la 2,8% în 2025 la 2,4% în 2026. România face însă notă discordantă: aici, inflația alimentară este așteptată să rămână ridicată, exercitând în continuare o presiune puternică asupra veniturilor populației.
Gospodăriile din România și Bulgaria, printre cele mai lovite
Chiar dacă estimările BCE oferă un oarecare optimism, realitatea din teren arată diferențe majore între statele membre. Franța, Germania și Italia se află în zona inferioară a inflației alimentare, cu creșteri de prețuri între +1,5% și +2,3% în trimestrul IV din 2025.
La polul opus se situează România, Bulgaria și statele baltice, unde scumpirile sunt estimate între +5% și +7,5%. În România, creșterea inflației alimentare este amplificată de majorarea TVA introdusă în august 2025. În medie, europenii alocă aproape 16% din bugetul total pentru alimente și băuturi nealcoolice, o pondere semnificativ mai mare în Europa de Est și în sudul continentului.
Alimentele, principala povară din coșul zilnic al românilor
La începutul lui 2026, românii continuă să resimtă din plin efectele unei dinamici a prețurilor influențate de factori macroeconomici, decizii fiscale și evoluții globale. Datele INS arată că inflația anuală a rămas la cote ridicate în 2025, cu un impact direct asupra alimentelor.
În noiembrie 2025, rata anuală a inflației a atins 9,8%, cu scumpiri accentuate la mărfurile alimentare. Indicele armonizat al prețurilor de consum (HICP) confirmă aceeași tendință. Într-un coș de consum în care alimentele au o pondere majoră, produsele de bază — carnea, legumele, produsele importate — continuă să apese greu asupra costului vieții.
BNR estimează că inflația va rămâne un factor-cheie și în 2026, urmând să scadă spre 3,7% la finalul anului, peste limita superioară a țintei oficiale. Chiar și în acest scenariu, efectele inflației asupra alimentelor nu vor dispărea rapid. La nivel european, Eurostat anticipează o temperare a inflației totale, însă prețurile alimentelor vor continua să crească peste media generală, pe fondul costurilor logistice și agricole.
Consumatorii se așteaptă la scumpiri și mai rapide
Ce cred consumatorii? Majoritatea nu sunt deloc convinși că inflația alimentelor se va calma. Dimpotrivă, sondajul ING Research arată că cei mai mulți respondenți se așteaptă la scumpiri mai accelerate în 2026 decât în anul precedent.
România conduce detașat, cu 73% dintre respondenți care anticipează creșteri mai rapide ale prețurilor, urmată de Belgia (66%) și Olanda (64%). Doar 14% dintre participanții la sondaj se așteaptă la o încetinire a scumpirilor — un semn clar că mentalitatea de „inflație persistentă” este deja bine instalată.
Românii, cei mai speriați de scumpirile la mâncare
La afirmația „Mă aștept ca prețurile alimentelor din țara mea să crească mai rapid în următoarele 12 luni”, 73% dintre români au răspuns afirmativ — cel mai ridicat procent din sondaj.
Așteptările privind puterea de cumpărare, profund diferite în UE
Când vine vorba de puterea de cumpărare în 2026, germanii, belgienii și olandezii sunt cei mai optimiști. La polul opus se află românii și spaniolii. În România, 34% dintre respondenți se așteaptă la o scădere a puterii de cumpărare, 35% anticipează o creștere, iar 31% cred că situația va rămâne neschimbată.
Unele produse ar putea deveni mai ieftine
Potrivit ING Research, scăderea treptată a prețurilor de piață pentru anumite produse agricole — zahăr, lactate, cacao — contribuie la temperarea inflației alimentare. De asemenea, prețurile mai mici la energie ajută la limitarea scumpirilor pe lanțul de aprovizionare.
Cu toate acestea, creșterile salariale din rândul producătorilor, distribuitorilor și retailerilor mențin presiunea asupra prețurilor. Costurile cu forța de muncă reprezintă, în mod obișnuit, 10–15% din costurile totale ale industriei alimentare.
În acest context, deși prețurile alimentelor vor continua să crească în 2026, unele produse de bază — laptele, untul, zahărul, cartofii — ar putea înregistra ușoare ieftiniri. Fructele și legumele au, de asemenea, o evoluție favorabilă, condiționată însă puternic de vreme.
Producătorii, presați de cererea slabă
Pentru producători, lipsa cererii rămâne principala problemă, mai ales în Franța, Olanda și Belgia. Produsele europene au devenit mai puțin competitive pe piețele externe din cauza unui euro puternic și a tarifelor impuse de SUA și China.
În interiorul UE, teama de noi scumpiri îi face pe consumatori să cumpere mai puțin sau să aleagă produse mai ieftine. Volumele de vânzări din retailul alimentar au crescut doar marginal din a doua jumătate a lui 2024. Spania face excepție, susținută de turism, în timp ce Italia și Olanda se confruntă cu performanțe slabe.
Datele ING arată că supermarketurile discount câștigă cotă de piață, semn că europenii sunt tot mai atenți la prețuri. În același timp, vânzările din restaurante și cafenele stagnează la nivelul UE, cu excepția Poloniei.
Pesimism persistent privind puterea de cumpărare
Chiar și în contextul unei reveniri a salariilor reale, consumatorii rămân precauți. Aproape jumătate dintre germani și belgieni nu se așteaptă la o îmbunătățire a puterii de cumpărare. Spaniolii sunt mai optimiști, probabil pe fondul creșterilor salariale mai consistente din ultimii ani.
Consumatorii, mai sceptici decât economiștii
În pofida încetinirii inflației și a creșterii modeste a salariilor reale, ING Research estimează doar creșteri marginale ale volumelor de vânzări în industria alimentară.
Consumatorii europeni sunt mai sceptici decât economiștii în privința evoluției prețurilor și a puterii de cumpărare, iar scumpirile recente la produse precum carnea de vită, cafeaua și ciocolata continuă să influențeze comportamentul de consum. Pentru companiile din sectorul alimentar, mesajul este clar: strategiile pentru 2026 trebuie construite ținând cont atât de datele economice, cât și de percepțiile — adesea mai dure — ale consumatorilor.