Salariile din Europa intră într-o nouă eră. Cine câștigă, cine pierde și de ce România riscă să rămână din nou pe margine în 2026
Europa își trage, încet, respirația după șocul inflației. După ani în care prețurile au mușcat din venituri, salariile reale încep să se ridice din nou. Datele arată o tendință clară: în 2026, majoritatea europenilor vor avea mai multă putere de cumpărare. Dar nu toți. România apare din nou pe lista scurtă a țărilor unde salariile reale ar putea scădea, într-un contrast dureros cu restul Europei Centrale și de Est, care accelerează.
Potrivit analizelor citate de Euronews, bazate pe date ale Băncii Centrale Europene (BCE), Employment Conditions Abroad (ECA) și FMI, harta salarială a Europei se redesenează rapid. Iar diferențele dintre Est și Vest, dintre economiile dinamice și cele prudente, devin tot mai vizibile.
✅Revenirea salariilor, după furtuna inflației
BCE confirmă ceea ce milioane de europeni încep să simtă în buzunar: salariile nominale au crescut mai repede decât prețurile. După prăbușirea severă a puterii de cumpărare din 2022, provocată de explozia inflației, veniturile reale din zona euro au recuperat teren. La începutul lui 2025, salariile reale sunt, în medie, foarte aproape de nivelurile de dinaintea crizei inflaționiste de la finalul lui 2021.
Chiar dacă marile organizații internaționale, precum OCDE, nu au publicat încă rapoartele finale pentru 2025, sondajele în rândul companiilor oferă deja un tablou convingător: trendul este pozitiv și se va consolida în 2026.
Europa merge înainte. România, pas înapoi
Raportul „Tendințe salariale 2025–2026” al ECA arată limpede: până la finalul lui 2025, salariile reale cresc în 23 din 25 de țări europene analizate. Excepțiile sunt puține, dar grăitoare: România (-0,9%) și Ucraina (-3,2%).
Diferențele sunt dramatice. În timp ce Austria abia atinge o creștere modestă de 0,2%, Turcia explodează cu un avans real de 5,1%. Bulgaria și Ungaria urmează îndeaproape, confirmând un lucru clar: Europa de Est recuperează rapid decalajele.
România, însă, se află pe contrasens.
Turcia, paradoxul care conduce clasamentul
Cazul Turciei sfidează logica clasică. Cu o majorare nominală a salariilor de aproximativ 40% și o inflație prognozată de FMI la 34,9%, rezultatul este o creștere reală spectaculoasă. Iar în 2026, lucrurile se accelerează și mai tare: +8,1%, cea mai mare creștere salarială reală din Europa.
„Turcia este un caz aparte. Salariile cresc puternic, dar inflația rămâne foarte ridicată. Chiar și așa, lucrătorii încă nu au recuperat complet puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani”, explică Steven Kilfedder, șeful analizei de produse la ECA.
Ani întregi, inflația a devorat salariile turcilor, cu vârfuri dureroase în 2022 și încă efecte semnificative în 2024. 2026 ar putea fi, însă, anul unei adevărate reveniri.
2026: anul consolidării salariale în Europa
Privind imaginea de ansamblu, ECA estimează o creștere mediană a salariilor reale de 1,4% în 2025 și 1,7% în 2026 în cele 25 de state analizate. Practic, aproape toată Europa va avansa.
Aproape.
România este din nou o excepție negativă, cu o scădere prognozată de -0,7% în 2026. În timp ce vecinii accelerează, România frânează.
În schimb, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria se detașează drept motoare regionale ale creșterii salariilor reale, beneficiind de ritmuri economice mai rapide și de productivitate mai ridicată.
Marile economii europene, sub presiune
În clubul marilor puteri economice, Franța conduce clasamentul creșterilor salariale reale, urmată de Germania, Italia și Marea Britanie. Totuși, avansurile sunt mai temperate decât în Est.
Marea Britanie rămâne codașa grupului, cu o creștere reală de doar 1,1%, chiar dacă acest nivel reprezintă un progres clar față de 2025. Italia și Regatul Unit rămân ușor în urma Franței și Germaniei, diferența majoră fiind dată de inflație.
„Deși Marea Britanie va avea unele dintre cele mai mari creșteri salariale nominale, de circa 3,6%, inflația mai ridicată va eroda o parte importantă din câștiguri”, avertizează Kilfedder.
Cu excepția Greciei, unde creșterea estimată este de 0,9%, toate celelalte state depășesc pragul de 1%.
De ce Vestul rămâne în urmă
Raportul ECA explică de ce economii solide precum Spania sau Țările de Jos rămân sub media regională: productivitate stagnantă, politici fiscale restrictive și angajatori prudenți, reticenți în a face angajamente salariale pe termen lung.
În Est, tabloul este opus: investiții, creștere economică mai rapidă și o competiție acerbă pentru forța de muncă.
Concluzia dură pentru România
În timp ce Europa își recapătă puterea de cumpărare, România riscă să rămână blocată între inflație și salarii care nu țin pasul. Datele arată clar: problema nu este lipsa creșterii europene, ci incapacitatea României de a se sincroniza cu regiunea.