Statul are tot mai puține rezerve. Activele financiare se reduc
Activele financiare ale administrațiilor publice, raportate la produsul intern brut (PIB), au scăzut cu 1,1 puncte procentuale în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, ajungând la 25,7%, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Această evoluție este determinată în principal de reducerea rezervelor de numerar și depozite, care s-au diminuat cu 9,1%, până la 6,5% din PIB, pe fondul instabilității politice și economice specifice unui an electoral.
În schimb, volumul împrumuturilor acordate de administrațiile publice a crescut cu 2,4%, ajungând la 2,1% din PIB, deși este cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul din primul trimestru al anului trecut. Participațiile și acțiunile deținute, inclusiv unitățile fondurilor de investiții, au rămas neschimbate la 9,8% din PIB. Alte creanțe – taxe, impozite, contribuții sociale, creanțe comerciale și sume datorate de agenții economici – au urcat ușor, cu 0,2 puncte procentuale, până la 7,1% din PIB.
BNR avertizează asupra creșterii obligațiilor financiare
Obligațiile financiare ale administrațiilor publice au crescut semnificativ, cu 3,7 puncte procentuale, atingând 60,4% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2025. Creșterea a fost alimentată în special de majorarea stocului de titluri de datorie (+2,8 puncte procentuale), ajuns la 41,2% din PIB, ca urmare a emisiunilor de obligațiuni pe piețele internă și externă, menite să finanțeze deficitul bugetar și să refinanțeze datoria publică.
Împrumuturile guvernamentale au crescut cu 23,7% față de T1 2024, impulsionate de emisiunile de titluri de stat nenegociabile pentru populație prin programul Tezaur. Indicatorul aferent a urcat cu 1,2 puncte procentuale, până la 8,8% din PIB. Alte datorii de achitat s-au situat la 9,4% din PIB.
Deficit mai redus, dar presiuni persistente
Sectorul administrației publice a înregistrat un necesar net de finanțare de 2% din PIB în primele trei luni din 2025, în scădere față de 2,4% în aceeași perioadă din 2024. Administrația centrală a raportat un necesar de 2,3% din PIB (față de 2,6% anterior), iar autoritățile locale au consemnat o capacitate netă de finanțare de 0,3% din PIB (comparativ cu 0,2%). Administrațiile din domeniul asigurărilor sociale au avut o capacitate netă de finanțare de 0,04%, ușor sub nivelul de 0,1% din primul trimestru al anului trecut.
CITESTE SI ASTA:–> Cifrele nu mint: România rămâne liderul la capitolul deficitului bugetar în UE: evoluții și perspective conform datelor Eurostat
Datele publicate de Eurostat pentru primul trimestru din 2025 confirmă o îmbunătățire moderată a pozițiilor fiscale la nivelul Uniunii Europene, însă România continuă să înregistreze cel mai ridicat deficit bugetar din blocul comunitar.
Deficitul bugetar ajustat sezonier al UE s-a redus la 2,9% din PIB, de la 3,3% în trimestrul IV 2024, iar în zona euro s-a înregistrat o evoluție similară. România a consemnat o diminuare semnificativă a deficitului, de la 9,6% la 7,5% din PIB, însă rămâne pe prima poziție în clasamentul statelor cu cele mai mari dezechilibre fiscale. Franța și Belgia ocupă locurile următoare, cu deficite de 5,6%, respectiv 5,5% din PIB. În contrast, Cipru și Grecia au raportat excedente bugetare de 5,6% și 4,2% din PIB.
Datoria publică, pe un trend ascendent în Europa
Raportul datorie publică/PIB a urcat la 88% în zona euro și la 81,8% în UE, în creștere față de 87,4% și, respectiv, 81% în trimestrul precedent. Austria și Slovacia au înregistrat cele mai pronunțate majorări (3,5 puncte procentuale), urmate de Slovenia (+2,9 pp) și Italia (+2,5 pp). România a raportat o creștere de un punct procentual trimestrial, ajungând la 55,8% din PIB, echivalentul a 998,2 miliarde lei, comparativ cu 54,8% în trimestrul IV 2024 și 51,7% în T1 2024.
Pe parcursul ultimului an, cele mai mari creșteri ale ponderii datoriei publice în PIB au fost consemnate de Polonia (+6,1 pp), Finlanda (+5,1 pp), Austria și România (ambele +4,1 pp). Cele mai scăzute niveluri ale datoriei guvernamentale au fost raportate în Bulgaria (23,9% din PIB), Estonia (24,1%) și Luxemburg (26,1%), iar cele mai ridicate în Grecia (152,5%), Italia (137,9%) și Franța (114,1%).