Un batranel a fost adus sa locuiasca in casa fiului sau alaturi de acesta, sotia si copilasul lor de patru anisori. Din cauza varstei inaintate, mainile bunicutului…

Un batranel a fost adus sa locuiasca in casa fiului sau alaturi de acesta, sotia si copilasul lor de patru anisori. Din cauza varstei inaintate, mainile bunicutului tremurau, vederea ii era neclara si picioarele abia daca il mai tineau.

Toti patru mancau impreuna. Insa pentru batranul tata pana si dusul lingurii la gura era o dificultate. Asa ca boabele de mazare cadeau din lingura si ajungeau peste tot pe podea. Cand s-a intins dupa paine, a dat cu mana peste sticla de apa si toata s-a varsat pe fata de masa.

Fiul si nora au devenit din ce in ce mai nerabdatori.

“Trebuie sa facem ceva cu tata.” – a spus barbatul.

“M-am saturat de varsat apa pe jos, mancat zgomotos si arucarea mancarii din farfurie.” – a adaugat sotia acestuia.

Cei doi au hotarat de comun acord ca trebuie sa il puna la o masa speciala; asa ca au cumparat o masuta pe care au pozitionat-o intr-un colt al bucatariei, destul de departe de locul in care ei luau masa. Pentru un timp bunicul a mancat singur, in timp ce restul familiei se bucura de cina.

Din cauza problemelor, batranelul a spart cateva vase importante pentru nora lui… asa ca aceasta i-a interzis sa se mai apropie de vesela ei; mancarea lui era servita doar in boluri de lemn. Cand familia se uita in directia bunicului, uneori acesta avea o lacrima pe obraz. Totusi, singurele vorbe pe care propriul lui fiu i le spunea erau “Nu mai arunca pe jos” sau “Tine lingura aia bine in mana!”.

Copilasul de doar patru ani privea in tacere.

Intr-o seara, inainte de cina, tatal a observat ca fiul sau se joaca cu cateva bucatele de lemn pe podea. A mers la copil, l-a sarutat pe frunte si l-a intrebat:

“Ce faci acolo, dragul meu?”

“Tati, tati… uite, fac un castronel pentru tine si mami… ca sa aveti in ce manca atunci cand veti ajunge batranei.”

Copilul de patru anisori a zambit si s-a intors la munca lui. Parea a fi foarte concentrat.

Cuvintele au ajuns direct in inima tatalui… apoi lacrimile au inceput sa ii curga siroaie pe obraji. Nu a mai putut spune niciun cuvant, asa ca s-a ridicat si a plecat.

In acea seara, barbatul i-a luat mana tatalui sau batran si l-a condus usor inapoi la masa familiei. Pentru restul zilelor sale, bunicul a mancat de fiecare data alaturi de cele mai importante persoane din viata lor. Nici barbatul si nici sotia acestuia nu mai pareau deranjati de mizeria de pe jos, de fata de masa patata sau de farfuriile ciobite.