Zeekr, noul brand chinez de mașini electrice, intră oficial pe piața din România
Grupul Geely aduce în Europa de Sud-Est modelele Zeekr 001, Zeekr X și 7X, prin parteneriatul cu SEEAG
România se pregătește să primească un nou jucător important pe piața vehiculelor electrice. Producătorul chinez Zeekr, parte a gigantului auto Geely Holding Group, a anunțat extinderea operațiunilor sale în Europa de Sud-Est, printr-un parteneriat strategic cu SEEAG (South East Europe Automotive Group). Colaborarea vizează nu doar lansarea vânzărilor, ci și asigurarea serviciilor post-vânzare, logistică și suport tehnic pentru modelele Zeekr 001, Zeekr X și Zeekr 7X.
Intrarea oficială pe piața din România este programată pentru finalul anului 2025, potrivit informațiilor publicate de Electrive și confirmate de surse din industrie. În același timp, brandul va fi lansat și în Bulgaria, Slovenia și Croația, consolidând prezența regională a grupului Geely.
Zeekr își extinde rețeaua în Europa de Sud-Est
Primul showroom Zeekr din regiune va fi inaugurat la Ljubljana (Slovenia), urmând ca până la jumătatea anului viitor să fie deschise puncte de vânzare și service și în București, Sofia și Zagreb. Compania SEEAG, deja partener tradițional al grupului Geely, colaborează și cu alte mărci afiliate, precum Volvo, Polestar și Lynk & Co, oferind expertiză în distribuție și asistență tehnică pentru vehicule premium.
Deși lansarea în Germania fusese anunțată încă din 2023, proiectul nu a fost încă finalizat. În schimb, Geely pare să fi schimbat strategia, alegând o expansiune accelerată în Europa de Sud-Est, unde concurența este mai redusă, iar potențialul de creștere al pieței electrice este semnificativ.
Potrivit Reuters, comenzile pentru modelele Zeekr vor putea fi plasate din luna octombrie, iar primele livrări către clienți români sunt așteptate până la sfârșitul anului. Surse apropiate companiei au menționat, însă, că brandul Zeekr, alături de Neta, ar fi vizat de o investigație privind raportările de vânzări, fără ca acest fapt să afecteze planurile de extindere europeană.
China își consolidează ofensiva electrică în Europa
Zeekr este una dintre cele mai dinamice mărci de vehicule electrice premium din China. Înființat în 2021 ca sub-brand al Geely, producătorul a reușit să se impună rapid pe piețele din Olanda, Belgia, Elveția, Suedia, Danemarca și Norvegia, datorită designului minimalist, performanțelor ridicate și autonomiei extinse — peste 600 km în cazul modelului Zeekr 001.
Expansiunea europeană vine pe fondul unei ofensive globale a mărcilor chineze, care profită de experiența tehnologică și de costurile de producție mai mici pentru a câștiga cote de piață în fața giganților occidentali. În prezent, Geely, BYD, Nio și XPeng domină segmentul premium electric din Asia, iar tot mai multe dintre modelele lor ajung în showroom-urile europene.
O piață globală în plină explozie
Tranziția către mobilitatea electrică se accelerează la nivel global, chiar dacă ritmul variază de la o regiune la alta. Conform unei analize realizate de S&P Mobility, producătorii auto urmează să lanseze între 40 și 50 de modele complet electrice în următorii cinci ani, ceea ce va genera o creștere de peste 70% a vânzărilor de vehicule electrice până în 2025. Până în 2030, volumul global ar putea atinge 30 de milioane de unități, marcând o schimbare fundamentală în industria auto.
Europa rămâne liderul tranziției verzi, cu 1,2 milioane de vehicule electrice vândute doar în prima jumătate a anului 2025, o creștere de 25% față de anul precedent. În același timp, China se detașează ca motor global al industriei, cu peste 3,7 milioane de unități vândute și o creștere de aproape 50% în primele șase luni.
Statele Unite, în schimb, înregistrează un ritm mai lent, cu o creștere modestă de 6,3%, pe fondul prețurilor ridicate și al infrastructurii de încărcare insuficiente.
România, tot mai atractivă pentru brandurile electrice
Intrarea Zeekr pe piața locală este considerată un semnal pozitiv pentru piața auto românească, aflată într-un proces de transformare profundă. În primele opt luni din 2025, vânzările de vehicule electrice și hibride au crescut cu peste 40%, potrivit datelor APIA, iar infrastructura de încărcare a depășit 3.500 de stații publice.
România devine astfel una dintre cele mai dinamice piețe din regiune pentru electromobilitate, beneficiind de programe precum Rabla Plus, AFM – Instalare de stații rapide și inițiativele private din retailul auto.
Specialiștii estimează că, până în 2030, una din patru mașini noi vândute în România va fi complet electrică, o tendință care deschide oportunități majore pentru producători precum Zeekr, BYD sau Chery.
Viitorul industriei electrice: concurență acerbă și inovație rapidă
În 2025, producătorii europeni se pregătesc pentru o avalanșă de lansări. Printre cele mai așteptate modele se numără Citroën C5 Aircross Electric, Nissan Micra EV, BMW iX3, Jeep Recon și Renault 5 E-Tech, alături de noile oferte ale mărcilor chineze: Leapmotor B01, MG Starlight S și Chery Fulwin E3.
În segmentul premium, Audi, BMW și Mercedes-Benz investesc masiv în platforme dedicate — STLA, Neue Klasse și MMA — menite să reducă costurile și să crească autonomia. În paralel, Zeekr și alți producători asiatici mizează pe baterii litiu-fosfat (LFP) și soluții software integrate, care oferă un avantaj competitiv semnificativ.
Concluzie
Lansarea Zeekr în România confirmă interesul tot mai mare al brandurilor asiatice pentru piața locală și marchează o nouă etapă în evoluția mobilității electrice regionale. Într-un context global dominat de inovație, competiție și sustenabilitate, prezența unui brand premium chinez poate impulsiona atât concurența, cât și adoptarea tehnologiilor verzi în Europa de Sud-Est.
„România devine parte dintr-o revoluție electrică globală, iar Zeekr este doar începutul unei noi ere în industria auto”, comentează analiștii pieței.
CITEŞTE ŞI:->> Proiectul „Octopus” — Zidul invizibil al NATO. România, veriga strategică a apărării anti-dronă din estul Europei
Într-un moment în care războiul dronelor redefinește regulile confruntărilor militare, NATO pregătește un răspuns pe măsură: proiectul „Octopus”, un sistem de apărare aeriană de ultimă generație care promite să devină „zidul invizibil” al flancului estic. România nu doar că participă, ci joacă un rol cheie în construcția acestei rețele complexe de protecție care va lega Marea Baltică de Marea Neagră.
România intră în miezul strategiei NATO
Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a confirmat, la Digi24, că proiectul poartă numele „Octopus” – o alegorie sugestivă pentru o caracatiță de senzori, radare și sisteme de interceptare ce va întinde brațe tehnologice peste întreg flancul estic.
„Se va numi proiectul Octopus, această caracatiță care va însemna un zid de protecție al statelor Alianței Nord-Atlantice împotriva incursiunilor dronelor, avioanelor și altor elemente ce pot genera amenințări de securitate”, a explicat Diaconescu.
România, împreună cu Bulgaria și Turcia, va asigura segmentul sudic al sistemului, considerat unul dintre cele mai vulnerabile din punct de vedere strategic, având în vedere proximitatea față de teatrul de război ucrainean și mișcările tot mai agresive ale Federației Ruse în Marea Neagră.
O barieră digitală și militară între Est și Vest
„Octopus” nu este un simplu scut anti-dronă. Este o arhitectură de apărare multi-strat, capabilă să intercepteze, bruieze și neutralizeze amenințările aeriene încă din primele secunde de detecție.
Sistemul va integra radare de înaltă precizie, rețele de sateliți, senzori optici și acustici, precum și armament antiaerian inteligent, toate coordonate printr-un nucleu de comandă comun.
Oficialii NATO descriu proiectul ca pe o „inteligență colectivă a apărării” – fiecare stat contribuie cu resurse și infrastructuri proprii, iar datele sunt procesate în timp real printr-un sistem comun de analiză. România va avea, potrivit surselor diplomatice, unul dintre centrele regionale de comandă și control, unde vor fi coordonate răspunsurile rapide la potențiale atacuri aeriene sau incursiuni neautorizate.
Reacție unitară la amenințările hibride
Într-un context în care dronele comerciale pot fi transformate în arme improvizate, iar atacurile cibernetice pot paraliza infrastructuri critice, NATO își propune să creeze prin „Octopus” o reacție omogenă și rapidă.
„Acolo unde apar intervenții din afară care încalcă suveranitatea țărilor respective, reacția militară va fi aceeași – de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a subliniat Diaconescu.
Această unitate de reacție reprezintă o schimbare de paradigmă față de abordarea clasică, în care fiecare stat își apăra individual spațiul aerian. Cu „Octopus”, spațiul NATO de pe flancul estic devine un singur organism defensiv, capabil să respire, să reacționeze și să riposteze sincronizat.
Confirmarea președintelui Nicușor Dan: „Se merge pe zidul anti-dronă”
Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat că Uniunea Europeană și NATO au avansat deja pe conceptul de zid anti-dronă. Este o strategie de apărare aeriană comună, care nu vizează doar protejarea granițelor, ci și securizarea infrastructurilor critice – centrale electrice, rafinării, porturi, aeroporturi și rețele de comunicații.
„Nu mai este o chestiune de vecinătate cu Rusia. Este o amenințare reală, cu care ne confruntăm deja”, a precizat președintele, făcând aluzie la multiplele incidente recente cu drone prăbușite în apropierea granițelor României.
România, potrivit liderului de la Cotroceni, este implicată atât pe componenta politică, cât și pe cea tehnică și financiară, fiind parte activă în definirea arhitecturii sistemului.
Cursa contra timpului
În timp ce războiul din Ucraina continuă să aducă zilnic lecții dure despre vulnerabilitatea spațiului aerian, „Octopus” se pregătește să devină operațional în următoarele luni.
„Există deja discuții avansate între țările din flancul estic. Chiar dacă mai există nuanțe legate de implementare, conceptul de protecție aeriană unitară a fost acceptat”, a spus președintele României.
Specialiștii estimează că primele segmente ale sistemului ar putea fi testate în 2026, iar implementarea completă ar putea dura până în 2028, transformând estul Europei într-un scut digital cu acoperire totală.
De la Marea Baltică la Marea Neagră — o umbrelă comună
„Octopus” reprezintă mai mult decât un proiect militar. Este o declarație geopolitică: flancul estic nu mai este o zonă tampon între Rusia și Occident, ci un bastion al tehnologiei, al cooperării și al solidarității strategice.
Cu fiecare radar nou instalat, cu fiecare dronă de interceptare ridicată la sol, România își consolidează poziția de actor esențial în arhitectura de securitate a Europei.
Dacă în trecut apărarea era o chestiune de granițe, astăzi ea devine o chestiune de rețele, algoritmi și viteza reacției.
Iar „Octopus” este, poate, cea mai ambițioasă expresie a acestei noi ere — o caracatiță digitală cu brațe de oțel și creier colectiv, întinsă de la Baltică până la Neagră, menită să țină la distanță umbrele amenințării din Est.