Artificiul din noua grilă salarială: salariile demnitarilor cresc chiar și cu 25%
Noua lege a salarizării unitare, lansată în dezbatere publică, schimbă radical formula după care sunt calculate veniturile bugetarilor. Deși coeficienții de salarizare sunt reduși semnificativ, salariile cresc în numeroase cazuri cu mii de lei lunar, inclusiv pentru cei mai importanți oameni din stat.
Executivul propune dublarea valorii de referință folosite în calculul salariilor, de la 2.080 de lei la 4.100 lei, în timp ce coeficientul maxim scade de la 12 la 8. La prima vedere, diminuarea coeficienților ar putea sugera venituri mai mici. În realitate însă, efectul este exact invers pentru o mare parte dintre bugetari.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, admite că noua formulă aduce majorări salariale consistente. Potrivit acestuia, aproximativ 56% dintre salariile din sistemul public vor crește, în timp ce restul angajaților își vor păstra veniturile actuale, chiar dacă recalcularea ar indica sume mai mici.
„Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22%, adică aproximativ 2.500 de lei”, a declarat Pîslaru.
În noua grilă, cel mai mare coeficient – 8 – este rezervat președintelui României, iar la polul opus se află viceprimarii localităților mici, cu un coeficient de 3,5.
Toate sumele prezentate sunt salarii brute calculate conform noilor grile.
Salarii mai mari pentru șefii statului și parlamentari
Aplicarea noii legi de la 1 ianuarie 2027 ar aduce creșteri importante pentru demnitarii de rang înalt.
Președintele României ar urma să încaseze un salariu brut de 32.800 lei, față de 24.960 lei în prezent. Diferența este de 7.840 lei lunar.
Șefii Senatului și Camerei Deputaților vor avea un coeficient redus de la 11,50 la 7,50, însă venitul brut va urca la 30.750 lei, cu 6.830 lei peste nivelul actual.
Și senatorii sau deputații vor beneficia de majorări consistente. Salariul brut ar ajunge la 24.600 lei, față de 18.720 lei în prezent, ceea ce înseamnă un plus de 5.880 lei lunar.
Guvernanții câștigă mii de lei în plus
Creșterile salariale nu se opresc la Parlament. Membrii Guvernului și demnitarii numiți în funcții vor beneficia, la rândul lor, de venituri mai mari.
Premierul României ar urma să primească 30.750 lei brut, cu aproape 6.830 lei mai mult decât în prezent.
Vicepremierii ar ajunge la 27.060 lei, în creștere cu 4.804 lei.
Miniștrii vor încasa 26.650 lei brut, adică un plus de 4.810 lei față de nivelul actual.
În cazul secretarilor de stat, salariul ar urca la 22.960 lei, cu 6.320 lei peste valoarea actuală.
Majorări importante sunt prevăzute și pentru conducătorii unor instituții-cheie ale statului.
Președintele Academiei Române ar urma să aibă un salariu brut de 25.830 lei, cu aproape 4.000 de lei mai mult decât în prezent.
De asemenea, șefii unor instituții precum Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Concurenței, CNA, CNSAS sau AEP, alături de consilierii prezidențiali, ar urma să încaseze aproximativ 25.666 lei lunar, cu peste 3.800 lei mai mult.
Creșteri consistente și pentru aleșii locali
Noua formulă de calcul aduce majorări substanțiale și pentru administrația locală.
Primarul general al Capitalei ar urma să primească un salariu brut de 26.650 lei, cu 5.850 lei peste nivelul actual.
Viceprimarul Capitalei, președinții de Consilii Județene, primarii municipiilor reședință de județ și primarii de sector ar ajunge la 24.600 lei brut, cu aproape 5.900 lei în plus.
Cea mai spectaculoasă creștere procentuală apare însă în cazul viceprimarilor din localitățile cu până la 10.000 de locuitori. Deși coeficientul scade de la 4 la 3,5, salariul aproape se dublează: de la 8.320 lei la 14.350 lei brut, ceea ce înseamnă un plus de 6.030 lei.
Majorări care depășesc chiar estimările Guvernului
Calculele arată că unele salarii cresc cu până la 25%, peste pragul de 22% invocat public de ministrul Muncii în momentul prezentării proiectului.
Dragoș Pîslaru a susținut că majorările medii estimate pentru familiile ocupaționale civile sunt de aproximativ 22%, explicând că noua ierarhizare salarială repoziționează funcțiile în sistem și ridică nivelul veniturilor pentru majoritatea posturilor.
Cu toate acestea, exemplele din grilă indică faptul că anumite categorii de demnitari vor beneficia de creșteri chiar mai mari decât cele anunțate oficial.
Impact uriaș asupra bugetului de stat
Noua lege a salarizării riscă să pună presiune suplimentară pe bugetul statului, într-un moment în care România se confruntă deja cu dificultăți în respectarea țintelor de deficit asumate în relația cu Comisia Europeană.
Economiștii avertizează că majorările consistente ale cheltuielilor salariale trebuie susținute de venituri bugetare solide. În lipsa acestora, deficitul ar putea crește și mai mult, într-o perioadă în care statul este deja obligat să reducă dezechilibrele fiscale.