Pe patul de moarte, Alexandru cel Mare a convocat generalii de armata si le-a spus ultimele lui dorinte:

1. Cei mai buni doctori sa ii care sicriul;

2. Bogatia pe care el o stransese (bani, aur, pietre pretioase) sa fie imprastiata in drumul lui catre cimitir;

3. Mainile lui sa fie lasate libere astfel incat sa stea in afara sicriului pentru ca toata lumea sa le vada.

Surprins de aceste cereri neobisnuite, unul dintre generalii lui a cerut sa ii explice de ce vrea asta. Iata ce a avut de spus Alexandru cel mare:

“Vreau cei mai buni medici pentru a transporta sicriul meu pentru a demonstra ca, in fata mortii, chiar si cei mai buni medici din lume nu au nicio putere de a vindeca;

Vreau ca pe drumul pana la cimitir sa imi aruncati averea astfel incat toata lumea sa vada ca bogatia materiala dobandita pe pamant va ramane pe pamant;
Vreau ca mainile mele sa stea in aer astfel incat oamanii sa inteleaga ca am ajuns in aceasta lume cu mana goala si parasesc aceasta lume tot cu mainile goale….”

Nu luam nicio bogatie materiala cu noi in mormant. Timpul este comoara noastra pretioasa deoarece este limitat. Putem produce mai multa bogatie, dar niciodata nu putem avea mai mult timp.

Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: “Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”. 
Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii. “Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: 

-Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela. 
Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: 
-Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere. 
Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: 

-Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela. 
Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: 

-Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere. 
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: 

-Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului. 
Primul străjer merse la stolnic: 

-M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!. Stolnicul – repede la paharnic: 
-Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”. Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: 
-Iată, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere. 
Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: 

-Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: 
 “Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!”

Femeia a ajuns acasa cu o ora mai devreme decat sotul ei; a vrut sa ii pregateasca o cina romantica, asa ca imediat s-a schimbat in ceva confortabil, si-a pus sortul si a intrat in bucatarie. In 50 de minute mancarea era gata, insa urma aranjarea mesei: a pus cateva lumanari parfumate in mijlocul mesei, a aranjat tacamurile si a pus muzica ambientala.

Pentru ca mancarea sa nu se raceasca, a zis ca o va pune in farfurii in momentul in care sotul ajunge acasa. Au trecut 30 de minute… a trecut o ora… au trecut doua ore. In conditiile in care sotul ajungea intotdeauna la aceeasi ora de la munca, femeia a inceput sa isi faca griji si a decis sa il sune. Fix atunci a auzit motorul masinii… el era acasa.

Cand a venit sa o sarute, sotia a simtit un miros ciudat pe hainele lui… asa ca s-a gandit la un plan.

Sotia: Ce ai face daca as muri? Ai vrea sa te casatoresti din nou?

Sotul: NU…

Sotia: De ce nu? Nu iti place sa fii casatorit?

Sotul: Cum sa nu? Sigur ca da! Imi place la nebunie sa fiu casatorit.

Sotia: Atunci de ce nu te-ai recasatori?

Sotul: Bine, bine… m-as casatori din nou…

Sotia: Ai locui in casa noastra cu noua sotie?

Sotul: Da, este o casa mare si frumoasa.

Sotia: Ai lasa-o sa conduca masina mea.

Sotul: Da, masina este aproape noua, draga mea.

Sotia: I-ai da bijuteriile mele?

Sotul: Nu… sunt sigur ca ar vrea sa aiba propriile bijuterii.

Sotia: Ai lasa-o sa imi poarte pantofii?

Sotul: Nu… ea poarta 37 la pantofi.

Sotia se uita la el… in acel moment se face liniste.

 Sotul: LA DRACU!

Bine ai venit!
Cu un Like Urmăresti cele mai noi BANCURI pe pagina de Facebook.