Saptamana trecuta am mers cu copiii mei la un restaurant. Fiul meu de doar sase ani a intrebat daca poate spune o rugaciune. Am fost de acord, asa ca el a inceput: “Dumnezeu este bun, Dumnezeu este mare. Iti multumesc, Doamne, pentru mancare si ti-as multumi si mai mult daca mama ne-ar cumpara inghetata la desert. Si vreau ca toata lumea sa fie fericita. Amin”

Toti din restaurant au auzit mica rugaciune. O femeie de vreo 50 de ani de la masa alaturata a spus partenerului ei: “Uite, asta este in neregula cu aceasta tara. Copiii din ziua de azi nici macar nu stiu cum sa se roage. Sa ii ceara lui Dumnezeu o inghetata. Nu pot sa cred!”

Si-a exprimat destul de raspicat parerea, iar fiul meu a auzit-o si a izbucnit in lacrimi. S-a apropiat de mine si cu o fatuca de copilas trist si nevinovat m-a intrebat: “Mami, ce am facut gresit? S-a suparat Dumnezeu pe mine?”

L-am luat in brate si am incercat sa ii sterg lacrimile de pe obrajori. L-am asigurat ca a facut o treaba foarte bune si ca Dumnezeu este mandru de el. Un domn in varsta s-a apropiat de masa noastra. El s-a aplecat catre fiul meu, i-a facut cu ochiul si i-a spus: “Hai sa iti spun un secret. Dumnezeu a vorbit cu mine, mi-a spus ca ai spus o rugaciune minunata!”

“Pe bune?” – a intrebat micutul.

“Da, serios. Nu te mint” – a spus omul. “Pacat ca nu ea nu stie sa ceara inghetata lui Dumnezeu. O inghetata mica este buna pentru suflet.” – a continuat acesta, mangaind copilul pe cap.

La desert, copiii mei au primit inghetata. Fiul meu s-a uitat pentru o clipa la paharul lui cu inghetata si apoi a facut ceva ce voi tine minte tot restul vietii mele. El a luat inghetata si fara sa scoata vreun cuvant, s-a ridicat de la masa si a pus-o in fata femeii. Cu un mare zambet, el i-a spus: “Aceasta este pentru dumnevoastra. Sa stiti, uneori inghetata este buna pentru suflet. Iar sufletul meu este bun deja.” sursa: www.kudika.ro

Un tanar a decis sa se casatoreasca. El a mers la tatal lui si i-a spus: “Tata, am nevoie de ajutorul tau. Suntem in urma cu pregatirile pentru nunta si simtim ca nu mai facem fata. Uite, aceasta este lista cu toti prietenii mei pe care vreau sa ii invit la nunta. Te poti ocupa tu de asta? Sa le transmiti invitatia din partea mea si a iubitei mele?”

“Sigur ca da, fiule! Conteaza pe ajutorul meu.” – a raspuns tatal zambind.

La petrecere, mirele isi astepta cu nerabdare prietenii. Orele treceau, insa foarte putini oameni apareau.

“Tata, ce ai facut? Ti-am cerut sa imi inviti toti prietenii. Un singur lucru te-am rugat sa faci… si nu ai fost in stare!” – a spus mirele pe un ton rastit.

Cu lacrimi in ochi si un zambet cald, tatal a raspuns: “Fiule, asta am facut.”

“Cum poti sa ma minti in fata? Erau 100 de oameni pe lista… au venit doar 15.” – s-a plans mirele.

“Fiule, lasa-ma sa iti explic. I-am sunat pe toti. Le-am spus ca ai o problema si ca ai nevoie de ajutorul lor. I-am rugat sa vina astazi aici. Asa ca nu iti face griji, fiule… toti prietenii tai sunt aici.” – a raspuns tatal zambind.

Nu este important cati prieteni spui ca ai, ci pe cati prieteni te poti baza. Prietenii adevarati sunt cei care te ajuta in momentele dificile. Ei sunt alaturi de tine la bine si la rau. Apreciaza-i si tine-i aproape de tine. sursa: kudika.ro

Cu sute de ani in urma, a existat un barbat care a calatorit mult pana cand si-a gasit femeia pe care sa o ia de sotie. Imediat ce s-au casatorit, ei au pornit la drum pentru a ajunge acasa. Traversau un lac foarte mare si adanc cu o barca, cand deodata a inceput furtuna. Nori negri si fiorosi au acoperit tot cerul. Omul era un razboinic, insa femeii ii era foarte frica, gandindu-se ca nu vor avea nicio sansa si ca, cel mai probabil vor muri amandoi.

Barca era mica, iar furtuna devenea tot mai puternica. Barbatul statea in tacere, calm si linistit, ca si cum nu se intampla nimic.

Tremurand, femeia l-a intrebat: “Nu ti-e frica? Acestea pot fi ultimele clipe din viata noastra. Nu cred ca vom ajunge la mal. Numai un miracol ne poate sava. Nu ti-e frica? Esti nebun sau ceva? Esti din piatra?”

Barbatul a ras si si-a sarutat sotia pe frunte, apoi a scos sabia pe care o tinea la brau si a adus-o aproape de gatul femeii…

El a intrebat-o: “Ti-e frica?”

Ea a inceput sa rada si a spus: “De ce sa imi fie frica? Daca sabia este in mainile tale, nu imi este frica. Stiu ca ma iubesti.”

El a pus sabia inapoi si a a zis: “Acesta este si raspunsul meu. Stiu ca Dumnezeu ma iubeste, iar furtuna este in mainile lui. Asa ca indiferent de ce va urma, va fi bine… pentru ca totul este in mainile lui si el nu face nimic gresit.”  sursa: kudika.ro