A fost odata un tanar care era foarte indragostit de iubita lui. Fata era pasionata de fluturi, asa ca de ziua ei el i-a impaturit 1000 de hartiute origami fluturasi cadou pentru ea.

Amandoi erau inca la inceput de drum, el lucra intr-o companie mica, iar viitorul lui profesional nu arata foarte promitator… chiar si asa, erau foarte fericiti impreuna. Pana intr-o zi, cand fata i-a spus ca se duce la Paris si ca nu se va mai intoarce niciodata. Cu ochii in lacrimi, ea i-a marturisit ca nu vede niciun viitor pentru amandoi si ca cel mai bine ar fi sa mearga pe drumuri separate.

Cu inima franta, tanarul a fost de acord. Pentru a o uita, el s-a ingropat in munca, lucrand non stop, de dimineata pana seara tarziu… In cele din urma, munca lui a dat rezultate… el si-a creat propria companie. Acum era bogat.

Intr-o zi ploioasa, barbatul mergea catre casa. Din masina, el a vazut un cuplu de batrani impartind o umbrela; mergeau agale si stateau foarte aproape unul de celalalt. Nu i-a luat foarte mult sa ii recunoasca… erau parintii fetei.

Cu inima cat un purice, a oprit masina si a hotarat sa ii salute; tot ce isi dorea era ca ei sa il vada cat de bogat este acum. Avea propria companie, masina, apartament… A iesit din masina, si a vazut ca batraneii intrau in cimitir; i s-a parut foarte ciudat, asa ca a stat la cativa pasi in urma lor. Cei doi s-au oprit in fata unui mormant. Pe cruce era fotografia fetei pe care el a iubit-o mai mult decat orice pe lumea asta.

Parintii ei l-au vazut… cu ochii in lacrimi, el i-a intrebat ce s-a intamplat. Se pare ca ea nu plecase in Franta, ci era bolnava de cancer. A crezut ca se va face bine, insa nu a reusit sa castige lupta cu aceasta boala crunta… nu a vrut sa fie o povara pentru el, asa ca a decis sa il paraseasca pentru ca el sa isi poata reface viata.

Ea i-a rugat pe parintii ei ca in ziua inmormantarii sa puna in cosciug, alaturi de ea, toti cei 1000 de fluturi din hartie primiti cadou de la el… pentru ca, daca va veni o zi in care se vor reintalni… el sa o recunoasca dupa acesti fluturasi.

Un negustor bogat avea 4 neveste. Cea de-a patra sotie era preferata lui si intotdeauna ii facea cadouri minunate si o umplea de aur. El avea grija de ea si ii oferea tot ce isi dorea.

Isi iubea si a treia sotie foarte mult. Era mandru de ea si voia intotdeauna sa se laude cu ea prietenilor lui. Cu toate acestea, statea tot timpul cu frica in san ca aceasta sa nu fuga cu alti barbati.

Isi iubea si a doua sotie. Ea era o persoana foarte atenta, rabdatoare.. era cea careia ii spunea toate secretelele lui. De fiecare data cand negustorul se confrunta cu o problema, el venea la ea pentru ca stia ca, indiferent de situatie, impreuna vor gasi o solutie pentru a trece peste momentele dificile.

Prima sotie a negustorului era o femeie loiala, care il ajutase foarte mult sa isi creasca averea; in plus, ea avea grija de gospodarie. Cu toate acestea, barbatul nu o iubea… aproape daca o observa.

Intr- zi, negustorul s-a imbolnavit. Stia ca nu mai are foarte mult timp de trait. Intr-o zi, si-a spus: “Acum am patru sotii care stau cu mine… dar cand voi muri, voi fi singur… cat de singur voi fi.”

El si-a intrebat cea de-a patra sotie: “Te-am iubit cel mai mult… ti-am oferit cele mai frumoase cadouri si intotdeauna am avut grija de tine. Acum, ca sunt pe moarte, vei veni cu mine si imi vei tine companie in lumea de dincolo?”

“Nici vorba!” – a raspuns a patra sotie si a plecat imediat fara a mai spune ceva.

Raspunsul a fost precum un cutit ascutit infipt in inima negustorului. Trist, el si-a intrebat a treia sotie: “Te-am iubit atat de mult toata viata mea… acum, ca sunt pe moarte, vei veni cu mine si imi vei tine companie in lumea de dincolo?”

“Viata este atat de frumoasa aici! Ma recasatoresc dupa moartea ta.” – a raspuns a treia sotie.

Inima comerciantului s-a sfaramat si mai mult.
Apoi a cerut ajutor la a doua sotie: “Intotdeauna am apelat la tine pentru ajutor… si tu ai fost mereu acolo. Am acum din nou nevoie de ajutorul tau. Cand voi muri, vei veni cu mine si imi vei tine companie in lumea de dincolo?”

“Imi pare rau, de data aceasta nu te pot ajuta. Tot ce pot face este sa vin sa te vizitez la mormant.” – raspunsul femeii a venit ca un fulger de tunete, iar barbatul era devastat.

Apoi, a auzit o voce: “O sa vin eu cu tine. O sa te urmez, indiferent unde mergi.”

Negustorul s-a uitat in sus si si-a vazut prima sotie. Ea era atat de slaba, ochii ii erau umflati si plini de lacrimi… se vedea ca sufera enorm.

Adanc indurerat, barbatul a spus: “Eu ar fi trebuit sa am mai multa grija de tine…”

Morala: De fapt, fiecare persoana are 4 sotii/ parteneri in aceasta viata:

A patra este corpul nostru; nu conteaza cat de mult timp si efort vom depune in a il face sa arate bine, acesta ne va parasi cand vom muri.

A treia sotie reprezinta posesiunile, statutul si bogatia noastra. Cand murim, totul va merge la altii.

A doua sotie este familia si prietenii nostri. Nu conteaza cat de apropiati suntem in timpul vietii, ei vor ramane langa mormantul nostru.

Prima sotie este, de fapt, sufletul nostru, de multe ori neglijat din cauza dorintei de a ne imbogati. Ghici ce? Acesta este singurul care ne urmeaza oriunde mergem. Poate ca este o idee buna sa avem mai multa grija de el si sa il facem fericit. www.kudika.ro

Un om bun ajunge în Rai unde îşi primeşte aripioarele, primeşte un loc pe un norişor pufos, harfă la mână şi începe viaţa de Rai: toată ziua apa face pic-pic-pic, albinuţele bâz-bâz-bâz, păsărelele cip-cip-cip. O zi, două, trei, o săptămână, două, o lună, două, trei. Plictiseală mare aşa că se gândeşte:
– Hai să dau o raită pe-aici.

Vede pe panoul de anunţuri: “Sejur în Iad: 7 zile preţ 7 pene din aripi”. Îşi smulge şapte pene din aripă şi plăteşte pe loc, e suit în autocar şi după o oră ajunge la poarta Iadului. Se deschid porţile şi apar cinci tipe supebe. Petrece şapte zile de superbe cu nebunii, distractii. Dar se temină zilele şi se întoarce în Rai pe norişorul lui pufos, apa pic-pic-pic, albinutele bâz-bâz-bâz, păsărelele cip-cip-cip. O zi, două, o săptămână, două, trei, o lună.
– Gata! Aşa nu se mai poate. Mă duc să-mi fac actele de transfer în Iad!

După o săptămână primeşte actele, se suie în autocar şi ajunge la porţile Iadului. Se deschid porţile şi apar şapte hăndrălăi cât dulapul de musculoşi, îl leagă şi-l bagă în cazan la fiert. Nu mai înţelege nimic. Trece pe-acolo Prea Împieliţatul şi profitând de ocazie îl opreşte şi-l întreabă:

– Cum cu o săptămână înainte a fost aşa de de super cu gacigile şi tot tacâmul şi acum e groaznic?

– Asta-i diferenţa dintre turist şi emigrant!

Bine ai venit!
Cu un Like Urmăresti cele mai noi BANCURI pe pagina de Facebook.